Premierul ungar Péter Magyar a adresat critici directe României și Franței în cadrul unui discurs susținut în fața Parlamentului de la Budapesta. Liderul ungar a utilizat aceste țări ca exemple de gestionare deficitară a finanțelor publice, argumentând că acestea arată consecințele lipsei de control asupra cheltuielilor. Magyar a susținut că aceste situații apar atunci când guvernele nu reușesc, ani la rând, să limiteze corupția și furtul, punând în pericol stabilitatea economică.
Critica vine într-un moment în care România încearcă să își stabilizeze bugetul după o perioadă de instabilitate politică, în ciuda unui deficit bugetar ridicat. Conform prognozelor Comisiei Europene, deficitul României ar putea ajunge la 9,3% din PIB în 2024, urmat de 7,9% în 2025 și 6,2% în 2026. Pentru anul 2027, Comisia estimează un deficit de 5,8% din PIB, o valoare care depășește semnificativ pragul de 3% stabilit de regulile fiscale europene.
În contrast, guvernul condus de Péter Magyar urmărește o strategie de reducere a deficitului de la aproximativ 7,5% din PIB în 2026 la 4,9% în 2027. Planul include introducerea unor noi cheltuieli sociale de peste 2.000 de miliarde de forinți, echivalentul a circa 6,2 miliarde de dolari. Aceste fonduri vor fi direcționate către majorări ale pensiilor, creșteri salariale în sectorul public și dublarea alocațiilor familiale pentru cetățeni.
Pentru a finanța aceste măsuri, Péter Magyar propune noi taxe, inclusiv un impozit pe avere și majorarea taxelor pentru companiile energetice. De asemenea, impozitul pe profit ar putea crește de la 9% la 11% pentru firmele cu cifre de afaceri anuale de peste 500 de milioane de euro. Premierul susține că reducerea corupției și a cheltuielilor excesive ar putea genera economii echivalente cu 1,5% din PIB.
Obiectivul principal al acestui plan este pregătirea Ungariei pentru adoptarea monedei euro, prin coborârea deficitului sub pragul de 3% până în 2030. Analiștii estimează că aderarea la zona euro ar putea deveni posibilă în perioada 2032-2033. Deși anunțul a dus la o apreciere a forintului față de euro, piețele financiare rămân prudente. Yvette Babb, de la William Blair, a menționat că întrebarea esențială este dacă ținta de 4,9% va putea fi realizată.
Regulile fiscale ale Uniunii Europene impun statelor membre să mențină un deficit bugetar sub pragul de 3% din PIB pentru a asigura stabilitatea economică. Depășirea acestui limitativ poate atrage sancțiuni sau mecanisme de monitorizare strictă din partea Comisiei Europene. În acest context, situația deficitului din România, care este proiectat să rămână peste acest prag în următorii ani, rămâne un subiect de interes pentru autoritățile de la Bruxelles.