Tragedia din 1 noiembrie 2024, când un acoperiș de beton de 150 de tone s-a prăbușit peste gara din Novi Sad, a marcat începutul declinului politic al regimului condus de Aleksandar Vucici. Incidentul a ucis 16 persoane, dintre care mulți erau tineri, inclusiv cea mai tânără victimă, Sara Firic, de doar șase ani. Acest dezastru a transformat frustrarea socială într-o mișcare de protest masivă, forțându-l pe Aleksandar Vucici să demisioneze duminică și să convoace alegeri anticipate pentru luna viitoare.
Implicarea corupției în proiectul de renovare a fost evidențiată de inginerul geolog Zoran Djajici, care a avertizat încă din martie 2023 că structura nu mai este sigură. Deși renovarea a fost efectuată de două companii de stat chineze, costurile au explodat de la o estimare inițială de 3,5 milioane de euro la 16 milioane de euro. Zoran Djajici a explicat că acest buget enorm a fost rezultatul unui sistem în care renovarea a fost fragmentată către aproximativ 200 de companii, fiecare adăugând comisioane care au umflat prețurile final.
După prăbușire, Aleksandar Vucici a susținut că acoperișul nu fusese atins în timpul lucrărilor, o afirmație demascată rapid ca fiind o minciună de către experți. Această tentativă de a ascunde responsabilitatea a alimentat furia studenților din orașul universitar Novi Sad, care au organizat proteste sub sloganul „Aveți sânge pe mâini!”. Reacția regimului a fost una de represivitate, marcată de agresiuni asupra tinerilor activiști, precum cazul studentei Ana Vucak, care a fost bătută cu bâte de baseball de către persoane care ulterior au beneficiat de grație prezidențială.
Represiunea politică a fost vizibilă prin modul în care Aleksandar Vucici i-a susținut pe agresorii studenților, numindu-i „eroi” și denunțând protestatarii drept „teroriști”. Avocatul Vladimir Beljanski a declarat că va contesta grațierea oferită atacatorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Această escaladare a tensiunilor a transformat durerea victimelor într-o luptă politică aprinsă, în care familiile celor decedați, precum Dijana Hrka, cer dreptate și schimbarea totală a guvernării prin procesul electoral iminent.
În contextul instabilității politice din regiune, procesul de reformă și responsabilitatea pentru infrastructura publică rămân teme critice. Deși un ministru și alți oficiali înalți au fost puși sub acuzare pentru dezastrul din decembrie 2024, investigațiile oficiale au fost raportate ca fiind blocate în repetate rânduri. Alegătorii sârbi vor decide pe 25 octombrie dacă vor opta pentru un guvern care să nu mai fie asociat cu corupția și cu eșecurile de siguranță care au dus la pierderile de vieți omenești din Novi Sad.
Evenimentele din Serbia reflectă o perioadă de tranziție marcată de cereri de transparență în gestionarea fondurilor publice și de nevoia de justiție pentru victimele neglijenței administrative. Tensiunile sociale au crescut semnificativ pe măsură ce acuzațiile de corupție în proiectele de infrastructură au devenit un subiect central de dezbatere publică, influențând direct rezultatele politice și stabilitatea regimului actual.