Pe 3 noiembrie 1957, cățelușa Laika a devenit prima ființă vie care a reușit să ajungă pe orbita Pământului. Animalul, găsit anterior pe străzile Moscovei, a fost selectat de cercetătorii sovietici pentru o misiune spațială fără precedent în cadrul cursei pentru cucerirea spațiului. Deși momentul a reprezentat un pas tehnologic major, misiunea a fost una fără șanse de întoarcere, deoarece nava nu era echipată pentru o revenire sigură pe sol.
Laika avea aproximativ trei ani și a fost aleasă datorită dimensiunilor sale reduse și a temperamentului calm. Aceste calități erau esențiale pentru supraviețuirea într-o capsulă spațială îngustă. Pregătirea a inclus antrenamente intense, prin care cățelușa a fost obișnuită treptat cu spații mici, vibrații, zgomote puternice și restricțiile de mișcare din interiorul cabinei de transport.
Misiunea a avut loc la bordul navei Sputnik 2, la aproximativ o lună după lansarea primului satelit artificial. În contextul rivalității dintre Moscova și Washington, Uniunea Sovietică dorea să demonstreze avansul său tehnologic în fața Statelor Unite. Nava era dotată cu sisteme de oxigen, administrare de hrană și monitorizare, însă nicio soluție pentru întoarcere nu a fost prevăzută pentru acest zbor.
Cercetătorii știau din start că Laika nu va supraviețui. Vladimir Iazdovski, medic implicat în pregătire, a luat cățelușa acasă pentru a-i oferi momente de liniște înainte de zbor. La lansare, ritmul cardiac și respirația animalului au crescut brusc. Ulterior, sistemul de control termic a eșuat, iar temperatura din capsulă a crescut periculos, provocând moartea cățelușei prin supraîncălzire și stres, doar câteva ore după decolare.
Autoritățile sovietice au ascuns circumstanțele reale ale decesului, sugerând că Laika ar fi supraviețuit mai multe zile. Adevărul a fost publicat abia în 2002. Sputnik 2 a continuat să orbiteze până pe 14 aprilie 1958, când a ars la reintrarea în atmosferă. Ulterior, în 1960, misiunile cu Belka și Strelka au demonstrat că animalele pot reveni cu succes pe Pământ, deschizând calea către zborul lui Iuri Gagarin.
Aceste experimente spațiale au pus bazele programului cosmic uman, deși sacrificiul lui Laika a rămas un subiect de regret. Oleg Gazenko, cercetător implicat, a declarat că informațiile obținute nu au justificat pierderea animalului. Aceste evenimente au marcat începutul unei ere în care tehnologia de explorare a început să depășească capacitățile de siguranță ale primelor vehicule de transport spațial.