Premierul Ungariei, Peter Magyar, a lansat critici dure la adresa României în cadrul unei sesiuni parlamentare desfășurate la Budapesta, luni, 19 octombrie. În cadrul discursului prin care a prezentat proiectul de buget pentru anul 2027, acesta a menționat România și Franța ca exemple de gestionare deficitară a resurselor financiare publice. Peter Magyar a susținut o prezentare de peste două ore, în care a subliniat importanța controlului cheltuielilor în contextul eforturilor de pregătire pentru adoptarea monedei euro.
În cadrul intervenției sale, liderul ungar a declarat că situația din Europa oferă lecții clare despre riscurile lipsei de control financiar. „Exemplele Franței sau României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu este capabil, ani la rând, să limiteze cheltuielile excesive, corupția și furtul”, a afirmat Peter Magyar. Aceste observații au fost făcute în momentul în care guvernul de la Budapesta încearcă să gestioneze un deficit bugetar ridicat, punând accent pe necesitatea eliminării risipei de bani.
Situația financiară a Ungariei este marcată de un deficit estimat la 7,5% din PIB pentru anul 2026, o cifră pe care actualul guvern o atribuie politicilor conduse de fostul premier Viktor Orban. Obiectivul actual al executivului este reducerea acestui deficit la 4,9% din PIB în anul 2027, o țintă mai ambițioasă decât cea de 5,3% estimată de analiștii consultați de Reuters. Peter Magyar urmărește ca până în anul 2030 deficitul să scadă sub pragul de 3% din PIB, stabilit de Uniunea Europeană.
Pentru a atinge aceste obiective economice, guvernul propune o serie de măsuri fiscale, inclusiv introducerea unui impozit pe avere și majorarea taxelor pentru companiile energetice. De asemenea, impozitul pe profit va crește de la 9% la 11% pentru companiile care au o cifră de afaceri anuală de peste 500 de milioane de euro. În același timp, se pregătește direcționarea a peste 2.000 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 6,2 miliarde de dolari, către pensii, salarii și alocații familiale.
Strategia de buget include și utilizarea fondurilor europene deblocate după schimbarea unor politici din perioada guvernării lui Viktor Orban. Aceste resurse vor fi folosite pentru investiții în infrastructură, locuințe și gestionarea resurselor de apă. Anunțul privind planurile de reducere a deficitului a fost întâmpinat cu reacții pozitive pe piețele financiare, forintul reușind să atingă cel mai înalt nivel din ultimele patru săptămâni în raport cu moneda euro.
Gestionarea deficitului bugetar și respectarea pragurilor de cheltuieli sunt teme centrale în cadrul Uniunii Europene, unde țări precum România și Franța sunt monitorizate constant pentru stabilitatea fiscală. În cadrul blocului european, menținerea deficitului sub pragul de 3% din PIB este o regulă fundamentală pentru asigurarea sustenabilității economice și pentru integrarea financiară deplină a statelor membre în zona euro.