Partidul Rusia Unită, formațiunea deținătoare a puterii și asociată președintelui Vladimir Putin, a obținut un rezultat dominant la alegerile pentru Duma de Stat. Conform datelor preliminare furnizate de Comisia Electorală Centrală, după numărarea a peste 95% din buletinele de vot, partidul a ajuns la 57,83% din voturi. Acest procent ar urma să îi permită formației să dețină 355 dintre cele 450 de mandate disponibile în parlamentul rus, consolidându-și astfel poziția de putere.
Rezultatul obținut de Rusia Unită reprezintă o creștere semnificativă față de scrutinul din 2021, când partidul a surprins prin obținerea a 49,8% din voturi. Scrutinul organizat în perioada 18–20 septembrie a reprezentat primul proces electoral pentru Duma de Stat desfășurat după începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei în anul 2022. În cadrul acestui proces, prezența la vot a fost de 59,32%, un nivel pe care autoritățile ruse l-au prezentat drept fiind cel mai ridicat din ultimii ani.
Competiția politică a fost marcată de o limitare puternică a opoziției, în special în cazul grupărilor anti-război. Partidul liberal Iabloko, o formațiune care s-a opus explicit conflictului din Ucraina, nu a putut participa la acest scrutin pentru Duma de Stat. Pe lângă Rusia Unită, în noua structură parlamentară ar urma să intre Partidul Comunist, cu aproximativ 14% din voturi, Partidul Liberal Democrat cu circa 9%, precum și formațiunile Oameni Noi, care a obținut aproximativ 8%, și Rusia Justă.
Procesul electoral a fost înconjurat de numeroase controverse și semnalări privind nereguli. Observatorii independenți și diverse organizații de monitorizare au raportat sute de incidente, inclusiv restricții privind accesul în secțiile de votare și probleme legate de acreditarea reprezentanților partidelor. În același timp, au apărut acuzații de presiuni asupra alegătorilor și manipularea procesului, deși autoritățile electorale ruse au respins sau au contestat aceste sesizări. Partidul Comunist a reclamat, de asemenea, îndepărtarea ilegală a unor observatori.
Pe lângă problemele de monitorizare, autoritățile ruse au raportat peste 1.000 de valuri de atacuri DDoS asupra infrastructurii electorale. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a descris aceste atacuri ca fiind coordonate și a menționat utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. Aceste tentative de sabotare au avut loc în paralel cu intensificarea atacurilor cu drone asupra teritoriului rus, inclusiv un atac de amploare asupra Moscovei și a regiunii din jurul capitalei în ultima zi a scrutinului.
Scrutinul a fost desfășurat și în Crimeea, precum și în regiunile ucrainene ocupate parțial de Rusia, teritorii pe care comunitatea internațională nu le recunoaște ca fiind anexate de Moscova. Acest context de vot în zonele ocupate adaugă o dimensiune geopolitică complexă alegerilor, în timp ce infrastructura energetică și rafinăriile din zona capitalei au fost vizate de drone în timpul perioadei electorale.