Premierul israelian Benjamin Netanyahu a lansat duminică o nouă doctrină de securitate națională, axată pe implementarea unor atacuri preventive și crearea unor zone tampon de-a lungul frontierelor statului. Această strategie de apărare, care a fost elaborată cu asistența Consiliului Național de Securitate, a fost prezentată cu nouă zile înainte de alegerile parlamentare programate pentru 27 octombrie. Documentul, intitulat „Doctrina de Securitate a Prim-Ministrului Benjamin Netanyahu”, cuprge zece principii fundamentale pentru o reconfigurare a protecției țării după anii de conflict regional.
Liderii opoziției au reacționat imediat la această prezentare, catalogând documentul drept o încercare de a masca vulnerabilitățile de securitate ale guvernului. Yair Lapid, liderul opoziției, a descris sinteza de trei pagini ca fiind „superficială” și „bizară”, comparând-o cu o lucrare generată de o versiune gratuită a unui chatbot de inteligență artificială. Totodată, Gadi Eisenkot, fost șef de stat major al armatei și lider al partidului Yashar, a criticat strategia, numind-o o serie de „pagini goale umplute cu sloganuri” care lasă un vid strategic în politica de securitate.
Noua strategie propune lovituri împotriva amenințărilor emergente și o descurajare militară sporită, punând accent pe capacități superioare de culegere a informațiilor și sisteme de avertizare timpurie. Benjamin Netanyahu susține că operațiunile militare desfășurate în Gaza, Liban, Yemen și Iran au eliminat o amenințare iminentă de anihilare nucleară și au afectat rețeaua condusă de Teheran. Planul include, de asemenea, consolidarea producției interne de armament și investiții masive în tehnologii avansate, precum inteligența artificială, calculul cuantic și infrastructura spațială, pentru a reduce dependența de furnizorii externi.
În cadrul prezentării, premierul a utilizat hărți pentru a ilustra riscurile geopolitice, identificând Iranul și grupările sale, precum Hezbollah și forțele houthi, ca amenințări centrale. Strategia menționează și riscuri precum dronele, rachetele ghidate de mare precizie și atacurile cibernetice, fără însă a oferi un plan operațional detaliat pentru confruntarea Iranului sau pentru stabilirea coordonatelor exacte ale zonelor tampon. Benjamin Netanyahu a promovat și ideea de unitate națională și lărgirea parteneriatelor regionale, încurajând în același timp colonizarea în perimetrul numit de el „Țara lui Israel”.
Criticile aduse de opoziție vizează și gestionarea eșecurilor de securitate dinaintea atacului din octombrie 2023 și refuzul premierului de a institui o comisie oficială de anchetă. Yair Lapid a subliniat contradicțiile dintre principiile doctrinei și deciziile guvernului, precum exceptarea de la serviciul militar a evreilor ultraortodocși și deteriorarea parteneriatelor externe. Gadi Eisenkot a contestat bilanțul prezentat de Netanyahu, afirmând că gruparea Hamas și Hezbollah își refac capacitățile militare, și a promis că un cabinet condus de opoziție va vota o doctrină oficială de securitate în primele 150 de zile de mandat.
Contextul politică din Israel este marcat de o competiție intensă pentru formarea majorității parlamentare, în care securitatea națională și responsabilitatea comandanților sunt subiecte centrale. Disputele privind gestionarea conflictelor regionale și credibilitatea externă a statului domină dezbaterile electorale actuale. Această perioadă de instabilitate politică și tensiuni de securitate reflectă o perioadă de tranziție în care alegătorii evaluează capacitatea lideraturii de a proteja granițele în fața amenințărilor din Orientul Mijlociu.