Olanda rămâne în continuare prima alegere pentru tinerii români care doresc să urmeze studii universitare în afara țării. Totodată, se observă o creștere semnificativă a interesului pentru destinații precum Italia, Irlanda și Franța, care înregistrează creșteri de peste 100% în opțiunile studenților. Această evoluție indică o diversificare a preferințelor față de anii precedenți, când opțiunile erau mult mai concentrate pe anumite țări sau domenii specifice.
În ceea ce privește specializările, Computer Science ocupă prima poziție în preferințele tinerilor. Următoarele domenii din topul interesului sunt Electrical Engineering, Global Law/Law și Aerospace Engineering. Un aspect important este că International Business, care deținea prima poziție în 2025, a fost devansat în acest an de aceste specializări tehnice și juridice, ajungând acum pe locul cinci în clasamentul preferințelor academice.
Alte domenii care se regăsesc în topul opțiunilor sunt arhitectura, turismul și ospitalitatea, precum și Data Science. Datele arată că alegerea unei universități este din ce în ce mai mult corelată cu profilul individual, aptitudinile și obiectivele profesionale ale fiecărui tânăr. Taberele educaționale au înregistrat o creștere a înscrierilor de 17%, oferind adolescenților posibilitatea de a testa diverse domenii de interes înainte de a decide o facultate.
Analiza datelor din 2026 relevă o schimbare de mentalitate, trecând de la conceptul de „țara preferată” la cel de „țara potrivită”. Elevii nu mai aleg o destinație doar pentru popularitatea acesteia, ci analizează oferta academică, programele disponibile în limba engleză, costurile de viață și avantajele profesionale. Alexandra Bădescu, Deputy General Manager IntegralEdu, susține că această abordare mai matură vizează găsirea unui program care să răspundă planurilor de carieră.
Clasamentul opțiunilor inițiale include Olanda, Marea Britanie, Italia, Germania și Spania. Totuși, înregistrările finale concrete arată o ordine diferită, unde Olanda conduce, urmată de Italia, Spania, Marea Britanie și Franța. Această diferență între intențiile inițiale și înregistrările finale subliniază complexitatea procesului de selecție, în care factorii economici și logistici influențează decizia finală a studenților români care doresc să plece la facultate.
Tendința de diversificare a studiilor în străinătate reflectă o adaptare la cerințele pieței muncii globale, unde specializările tehnice și de nișă devin prioritare. Această schimbare de paradigmă în educația internațională arată că tinerii români prioritizează acum calitatea programelor și relevanța acestora pentru viitorul lor profesional, în detrimentul tradițiilor sau a popularității geografice a unor destinații de studiu.