O specie de crocodil care trăia pe teritoriul actual al Egiptului acum aproximativ 45 de milioane de ani a fost identificată recent de cercetători. Noua specie a fost descoperită în urma reanalizării unor fosile care fuseseră găsite în urmă cu aproape un secol. Rămășițele animalei provin din formațiunea geologică Mokattam, aceeași zonă de calcar care a furnizat materialul de construcție pentru Marele Sfinx și piramidele de la Giza.
Noua specie a primit numele Herugavialis cairensis, iar denumirea genului este inspirată de legătura cu Heru sau Horus. Această alegere a fost influențată de un exemplar de craniu aproape complet găsit în anii 1920, căruia îi lipsește vârful botului. Această trăsătură fizică a exemplarelor a amintit cercetătorilor de Sfinx, care și-a pierdut nasul, oferind astfel o conexiune simbolică între noua descoperire și monumentele celebre.
În anul 1927, rămășițele fuseseră clasificate inițial în specia Tomistoma cairense, însă noile tehnologii au schimbat concluziile. Prin utilizarea scanărilor CT și a analizelor evolutive detaliate, specialiștii au demonstrat că animalul aparținea unui gen complet diferit. Philip Mannion, profesor de paleobiologie la University College London, a explicat faptul că, deși specia era deja recunoscută ca fiind distinctă, erau necesare cercetări mult mai profunde pentru a stabili exact natura ei.
Herugavialis avea un bot lung și îngust, trăsătură specifică gavialilor, iar dinții săi ascuțiți ca un briciș indică o dietă bazată pe pește. Paleontologul Paul Burke a menționat că formațiunea Mokattam păstrează numeroase fosile de pești osoși și cartilaginoși, care constituiau probabil hrana acestui crocodil. Specia face parte din grupul celor șase specii de gaviali întâlnite în regiunea mediteraneană în perioada de 43 de milioane de ani, cuprinsă între 66 și 23 de milioane de ani în urmă.
Această descoperire subliniază importanța colecțiilor vechi de la muzee, unde multe fosile așteaptă reevaluarea prin metode moderne. Philip Mannion a precizat că există alte fosile în situații similare, însă procesul de analiză este limitat de lipsa resurselor și de timpul necesar curatorilor. Alex Hastings a adăugat că acest studiu extinde varietatea cunoscută a crocodilienilor cu bot lung din vechea Mediterană și oferă date esențiale despre ecosistemele din perioada Eocen.
Formațiunea geologică Mokattam este o sursă importantă pentru paleontologi, fiind cunoscută pentru numărul mare de fosile marine păstrate în calcarul său. Urme ale unor organisme preistorioase au fost identificate chiar și în blocurile de piatră folosite pentru construcția monumentelor de la Giza. Cercetătorii consideră că este foarte posibil ca alte fosile, în special ale animalelor care preferau mediile marine de mică adâncime, să fie descoperite în această formațiune.