Un arheolog amator a descoperit o comoară de o valoare istorică imensă într-un câmp din vestul Germaniei, folosind un detector de metale. Oliver Riedl a identificat inițial câteva monede de argint, dar a realizat că a găsit ceva mult mai important atunci când aparatul a continuat să emită semnale sonore constante. Această descoperire a avut loc în apropierea localității Wesseling, situată la sud de Köln, acum aproximativ un an.
După ce Oliver Riedl a contactat autoritățile, o echipă de experți a organizat săpături care au scos la iveală un total de 934 de denarii romani din argint. Conform anunțului făcut de biroul local responsabil de monumentele arheologice, acesta reprezintă cea mai mare comoară de monede descoperită vreodată în Germania din perioada domniei împăratului roman Hadrian. Întregul tezaur, care are o greutate de 3,1 kilograme, a fost expus marți la muzeul LVR-LandesMuseum Bonn.
Analiza realizată de Biroul LVR pentru Conservarea Monumentelor Arheologice din regiunea Rinului indică faptul că tezaurul a fost probabil îngropat intenționat în al doilea sfert al secolului al II-lea d.Hr. Deși majoritatea pieselor aparțin dinastiei Flaviene, colecția include și o monedă mult mai veche, bătută în anul 148 î.Hr., în perioada Republicii Romane. Erich Classen, directorul biroului arheologic, a menționat că este posibil ca proprietarul să fi vrut să își păstreze banii în siguranță, deoarece băncile nu existau la acea vreme.
Valoarea economică a descoperirii poate fi aproximată prin prisma soldelor legionarilor romani din acea epocă. Rahel Otte, cercetătoare la biroul arheologic, a explicat că un soldat obișnuit câștiga anual 300 de denarii, însă aproape jumătate din această sumă era reținută pentru echipament și hrană. Astfel, pentru a aduna întreaga sumă găsită la Wesseling, un legionar ar fi trebuit să economisească întregul său venit disponibil timp de aproximativ șase ani, deși nu se știe cine a acumulat această avere.
Erich Classen a subliniat că rămâne un mister de ce comoara nu a fost recuperată de proprietarul său original. Arheologul de stat a speculat că este foarte probabil ca persoana respectivă să fi murit înainte de a putea recupera banii sau de a transmite informația despre locul unde aceștia erau ascunși. Momentul îngropării și motivele specifice rămân subiecte de cercetare, deși contextul istoric sugerează o necesitate de protejare a capitalului într-o perioadă de instabilitate sau pur și simplu de lipsă a unor metode de depozitare sigure.
Regiunea de lângă orașul Köln a fost sub control roman între anii 39 î.Hr. și 459 d.Hr., după ce generalul Marcus Vipsanius Agrippa a stabilit un avanpost militar în zonă. Această prezență militară prelungită explică faptul de ce numeroase artefacte și tezaure romane sunt descoperite periodic în această parte a Germaniei, confirmând importanța strategică a zonei în cadrul imperiului.