Liderii mondiali s-au reunit săptămâna aceasta la sediul ONU din New York, în cadrul sesiunii Adunării Generale, pentru a testa reziliența noilor coaliții construite în încercarea de a ocoli administrația Trump. Evenimentul a servit drept un test de realitate pentru acei aliați care susțin că nu se mai pot baza pe Statele Unite. În acest context, tot mai multe națiuni promovează ideea unor „puteri mijlocii” care să colaboreze pentru a stabili agenda globală, încercând să creeze un nou echilibru de putere.
Tensiunea politică a fost extrem de vizibilă în cadrul discuțiilor, în special prin poziția unor lideri critici ai președintelui american. Premierul canadian Mark Carney și premierul spaniol Pedro Sánchez au declarat clar că nu au intenția de a se întâlni cu liderul de la Casa Albă. Această distanțare reflectă dorința unor state de a adopta o poziție comună împotriva politicilor americane care au afectat aliații din Europa și din zona Golfului, în special pe dosarul legat de războiul din Iran.
În ceea ce privește conflictul din Ucraina, europenii încearcă să compenseze sprijinul militar și diplomatic pe care o Americă imprevizibilă l-ar putea lăsa în urmă. Au apărut rezultate concrete, precum acordul Finlandei privind dronele pentru Ucraina sau contractul Franței pentru livrarea de radare și interceptoare către Kiev. Totuși, aceste câștiguri sunt însoțite de semnale contradictorii de la Washington, precum invitația secretarului de stat Marco Rubio de a-l invita pe Vladimir Putin la reuniunea G20 de la Miami.
Pe dosarul inteligenței artificiale, Finlanda și Norvegia au propus o supraveghere globală, susținută de aproximativ două zeci de state, inclusiv Australia, Canada și Estonia. Totuși, aceste inițiative se lovesc de rezistența lui Trump, care a numit reglementările internaționale o „schemă globalistă”. În paralel, președintele francez Emmanuel Macron a propus un model de inteligență artificială open-source, în timp ce premierul britanic Andy Burnham plănuiește să folosească președinția britanică la G20 pentru a stabili principii specifice în acest domeniu tehnologic.
În Orientul Mijlociu, statele din Golful încearcă să își diversifice dependența de Washington prin noi pacte de apărare. Arabia Saudită, Pakistan și Turcia au discutat consolidarea unei alianțe care include înființarea unui secretariat general. În ciuda acestor eforturi de autonomie, majoritatea statelor rămân cu ochii ațintiți spre Casa Albă. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a subliniat această dependență, declarând că Israelul nu are un partener mai bun decât președintele Trump, mulțumindu-i pentru conducerea sa curajoasă.
Adunarea Generală a ONU reprezintă principalul forum diplomatic global unde statele membre discută probleme de securitate internațională și cooperare economică. Deși sesiunile de la New York permit negocierea unor acorduri bilaterale, deciziile majore de securitate globală rămân adesea condiționate de poziția marilor puteri. În prezent, dinamica dintre Washington și restul lumii este marcată de o încercare de redefinire a rolului central pe care Statele Unite îl ocupă în ordinea mondială stabilită.