Nivelul de pace la nivel global a înregistrat o scădere de 0,7% față de anul precedent, marcând al 12-lea an consecutiv de deteriorare a stabilității mondiale. Analiza efectuată de Global Peace Index 2026 asupra a 163 de țări relevă faptul că 99 de state au înregistrat o regresie, în timp ce doar 62 au reușit o îmbunătățire. Această tendință negativă este alimentată în principal de un număr record de conflicte armate între state, depășind nivelurile înregistrate după 1945.
Conflictul extern a devenit o problemă tot mai răspândită, numărul țărilor implicate crescând de la 59 în 2008 la 103 în prezent. În anul 2025, peste 181.000 de persoane au pierdut viața în diverse conflicte, iar 20 de țări au raportat peste 1.000 de morți, un prag maxim de la lansarea indicelui. Pe lângă pierderile de vieți omenești, impactul social este masiv, existând 117 milioane de persoane strămutate, ceea ce reprezintă aproximativ unul din 67 de oameni de pe întreaga planetă.
În ceea ce privește clasamentul național, Islanda menține prima poziție pentru a 19-a oară consecutiv, fiind urmată de Noua Zeelandă, Elveția, Slovenia și Irlanda. România se situează pe locul 45, înregistrând un scor ușor mai slab și o poziție inferioară față de anul trecut. În regiunea Europa de Est și Asia Centrală, România ocupă locul patru, după Bulgaria, Uzbekistan și Kazahstan, în timp ce Ungaria se află pe locul 15, iar Republica Moldova pe locul 55.
Impactul economic al violenței este extrem de ridicat, fiind estimat la 21,8 trilioane de dolari în 2025, ceea ce reprezintă 10,5% din PIB-ul global. Pe măsură ce resursele se mută către apărare, cheltuielile militare au crescut cu 5,8% în 2025, atingând un total de 9,5 trilioane de dolari. Pentru state precum România, această tendică implică redirecționarea fondurilor de la sectoare precum infrastructura, educația sau sănătatea către bugetele de apărare, afectând potențial investițiile productive.
Instabilitatea geopolitică generează șocuri care se reflectă direct în inflație și în costul capitalului. De exemplu, un conflict în zona Iranului ar putea costa economia globală cel puțin 0,6% din PIB, având în vedere că prin Strâmtoarea Hormuz trece o cincime din consumul global de petrol. De asemenea, percepția riscului influențează deciziile de investiții străine, la fel cum tensiunile geopolitice au dus la un minim al investițiilor directe în China în ultimii 30 de ani.
Evaluarea stabilității se bazează pe 23 de indicatori care vizează siguranța societății, conflictele și gradul de militarizare. Acest sistem de monitorizare permite observarea modului în care pacea tinde să se concentreze în zonele prosperate, în timp ce conflictele apar frecvent în zonele afectate de sărăcie. Diferențele dintre cele mai pașnice și cele mai puțin pașnice țări se accentuează, cele din categoria ultimii având o deteriorare de 18,9% față de 2008.