Președintele Nicușor Dan a participat la Summitul Arctic de la Rovaniemi, eveniment care s-a încheiat cu o Declarație Comună semnată de 12 state, printre care și România. Prezența sa la această reuniune a fost justificată prin faptul că România este o țară importantă pe Flancul estic, aflată sub amenințări similare cu cele din regiunea arctică. Nicușor Dan a subliniat că legătura dintre regiunea arctică, Marea Baltică și Marea Neagră este tot mai evidentă, în contextul prezenței Rusiei în spate acestelor amenințări.
Regiunea arctică a devenit un culoar de transport maritim strategic, utilizat de China pentru a evita blocajele din Orientul Mijlociu, în timp ce topirea calotei nordice ar putea scurta drumul dintre Asia și Europa cu aproximativ 40 de zile. În această zonă, Rusia, China și Statele Unite se dispută influența, de asemenea, în contextul controlului asupra rutelor de navigație. Navigația prin aceste zone cu gheață este dificilă, deoarece tehnologia GPS nu funcționează întotdeaiga eficient la aceste latitudini.
În cadrul summitului, președintele a discutat cu Friedrich Merz, deși nu a oferit detalii despre rezultatele concrete ale întâlnirii. Nicușor Dan a folosit ocazia pentru a insista asupra necesității de a întări Flancul Sudic, precum și pentru a solicita sprijin pentru Republica Moldova și investiții în industria de apărare autohtonă. Deși România este singurul stat din afara regiunii nordice sau baltice prezent în fotografia finală, președintele pare să caute o formă de relevanță într-un club care generează o agendă strategică pe termen lung.
O lecție importantă de la Finlanda vizează modelul de apărare, unde societatea este considerată un sistem integrat. În timp ce România are aproximativ 55.000 de rezerviști, Finlanda dispune de 900.000 de rezerviști, având o bază de 24.000 de militari profesioniști. De asemenea, în Finlanda există peste 50.000 de adăposturi antiaeriene și antiatomice pentru 4,4 milioane de locuitori, în comparație cu cele 5.000 de adăposturi din România, care sunt adesea neutilizate sau neigienizate.
Diferențele de dotări și de strategie sunt vizibile și în bugetele de apărare, deși România alocă un procent mai mare din PIB pentru acest sector. România cheltuiește 9,8 miliarde de euro, adică 2,8% din PIB, în timp ce Finlanda utilizează 6,5 miliarde de euro, reprezentând circa 2,3% din PIB. Președintele a fost impresionat de baza aeriană Lapland, observând modul în care se păzește extremitatea nordică a NATO, un model de securitate comprehensivă care implică întreaga populație.
În perioada actuală, procesul politic de la București rămâne blocat, președintele ne reușind să nominalizeze un premier după două eșecuri anterioare. În paralel, pe plan social, protestele fermierilor au afectat circulația în Piața Victoriei, iar discuțiile privind desemnarea noului premier urmează să aibă loc în cursul acestei săptămâni. Această situație de incertitudine politică internă se înscrie într-un context în care România încearcă să își consolateze poziția în cadrul structurilor de securitate internaționale.