O mortalitate fără precedent în rândul balenelor australe a declanșat alerte în rândul cercetătorilor din Argentina. Pe coastele Peninsulei Valdés, din Patagonia, numărul de pui de balenă găsiți morți a depășit recordul stabilit anterior în anul 2012. Analizele de laborator au indicat prezența unei bacterii patogene, însă specialiștii încearcă să determine motivele pentru care această infecție a provocat un episod de mortalitate atât de amplu în acest an.
În septembrie, cercetătorii de la Laboratorul pentru Mamifere Marine din cadrul CESIMAR au raportat cifre îngrijorătoare. Din un total de 1.375 de balene australe observate, au fost identificați 409 pui, în condițiile în care au fost deja înregistrate peste 300 de decese. Deși în mod obișnuit mortalitatea puilor poate atinge 20-30% dintr-o generație din diverse cauze, pierderile înregistrate în acest sezon sunt considerate neobișnuit de mari de către experți.
Víctor Fratto, directorul Programului de Salvare a Faunei Sălbatice Native, a explicat că rezultatele indică o infecție bacteriană numită erizipel. Această boală afectează pielea animalelor, dar în forme grave se poate răspândi prin sânge, provocând infecții sistemice și afectarea organelor vitale. Bacteria Erysipelothrix rhusiopathiae nu este specifică balenelor, fiind găsită în medii marine și la specii precum pești, crustacee sau păsări, porcii fiind unul dintre rezervoarele sale naturale.
O ipoteză importantă vizează rolul pescărușilor în răspândirea infecției. Păsările ciugulesc pielea de pe spatele balenelor, provocând răni prin care agentul patogen poate pătrunde în organism. Atacurile pescărușilor dominicani (Larus dominicanus) asupra balenelor australe au fost observate încă din anii 1970 în Peninsula Valdés, însă biologul marin Ricardo Bastida menționează că acest comportament a devenit tot mai frecvent pe parcursul deceniilor, fiind favorizat de disponibilitatea hranei din activitățile de pescuit.
Cercetătorii investighează și alți factori care ar putea influența starea de sănătate a animalelor. Modificările temperaturii apei, ale salinității sau ale acidității, precum și fenomenul climatic El Niño, ar putea schimba condițiile de dezvoltare a infecției. De asemenea, se analizează dacă bacteria a suferit modificări, cum ar fi apariția unei tulpini mai virulente. Diego Rodríguez subliniază că investigațiile trebuie extinse asupra altor specii din ecosistem pentru a înțelege modul de circulație a bacteriei.
Impactul asupra populației de balene australe rămâne incert, însă pierderea unei proporții mari de pui într-un singur sezon poate avea consecințe demografice pe termen lung. În acest context, experții avertizează că și sănătatea publică poate fi afectată, deoarece bacteria poate infecta oamenii prin contactul cu rănile pielii sau prin expunerea la apa de mare din zonele afectate de cadavrele animalelor.