Vârful Mont Blanc, cunoscut sub numele de „acoperișul Europei”, a înregistrat o scădere semnificativă a înălțimii în cursul anului trecut. Conform noilor date furnizate de o echipă de topografi, muntele din Franța se ridică acum la o altitudine de 4.807,47 metri deasupra nivelului mării. Această nouă cotă reprezintă o diminuare de 1,29 metri față de înălțimea măsurată în anul 2025, evidențiind fluctuațiile constante ale acestui masiv montan.
Deși muntele are o înălțime medie de aproximativ 4.792 de metri, nivelul său exact este într-o continuă schimbare din cauza factorilor naturali. Vântul, precipitațiile și temperaturile ridicate modifică în permanență grosimea stratului de gheață și de zăpadă de la vârf. Interesant este că, în timpul unei expediții desfășurate luna trecută, specialiștii au măsurat o înălțime cu 1,88 metri mai mare decât cea înregistrată în 2023, anul în care muntele a atins cele mai mici niveluri din memoria recentă.
Monitorizarea acestui reper geografic este realizată de experți autorizați din cadrul Union Nationale des Géomètres-Experts (UNGE) și al Ordre des Géomètres-Experts. Aceștia supraveghează vârful în mod regulat încă din anul 2001, utilizând tehnologii avansate pentru precizie. Procesul de măsurare implică utilizarea tehnologiei satelitare de înaltă precizie și a dronelor, care permit crearea unui model detaliat al întregii calote de gheață și de zăpadă de pe vârful Mont Blanc.
Analiza datelor colectate arată o tendință de retragere a vârfului față de recordurile istorice. Mont Blanc s-a retras cu o diferență de 3,43 metri față de cota maximă de 4.810,90 metri care fusese înregistrată în anul 2007. Totuși, experții subliniază că nu trebuie făcută o legătură directă între aceste fluctuații anuale de altitudine și fenomenul de pierdere rapidă a ghețarilor alpini, care este cauzat de poluarea cu combustibili fosili.
Un purtător de cuvânt al UNGE a explicat necesitatea de a face distincția între modificările altitudinii suprafeței și cele ale volumului total de gheață. „O creștere a altitudinii vârfului nu înseamnă neapărat că muntele a câștigat în masă de gheață și nici nu contrazice retragerea documentată a ghețarilor alpini”, a precizat acesta. Această clarificare este esențială pentru a înțelege corect dinamica maselor de gheață în contextul schimbărilor climatice care afectează regiunile alpine.
Fenomenele climatice recente au dus la cea mai călduroasă vară înregistrată vreodată în Europa de Vest, afectând grav zonele montane prin topirea gheții. În acest context, glaciologii elvețieni au avertizat recent despre o „explozie a ritmului de topire”. Datele lor confirmă faptul că o cincime din întreaga masă de gheață a Elveției s-a pierdut în ultimii cinci ani, pierderea volumului fiind de 5,5% doar între anii 2025 și 2026.