O echipă de cercetători din Coreea de Sud a prezentat o nouă ipoteză privind celebra operă a lui Vincent van Gogh, intitulată „Noaptea înstelată”. Timp de peste un secol, s-a considerat că acest tablou celebru, realizat în 1889, era rezultatul imaginației artistului sau al amintirilor despre peisajele văzute prin fereastra azilului din Franța. Însă, noile studii arată că pictorul olandez postimpresionist ar fi surprins un cer nocturn real, bazat pe o configurație astronomică specifică.
Cercetătorii de la compania de științe spațiale SLLAB și de la Universitatea Kyung Hee din Seul au analizat detaliile cerului din pictură pentru a găsi o potrivire astronomică. Aceștia au identificat un cer de la zorii zilei, caracterizat prin stele mari, o semilună luminoasă și vârtejuri albastre și albe. Această descriere vizuală a coincid 것 cu poziția obiectelor cerești de pe cerul de la începutul zilei de 22 iulie 1889, conform datelor publicate în revista Scientific Reports.
Pentru a ajunge la această concluzie, oamenii de știință au utilizat un alt desen al lui van Gogh care reprezenta peisajul din „Noaptea înstelată”. Ei au localizat zona deluroasă situată la sud-vest de azilul de lângă Saint-Rémy-de-Provence, unde artistul a locuit timp de 12 luni. Prin simulări, echipa a demonstrat că în dimineața de 22 iulie 1889, Luna și planeta Venus se aflau în colțuri opuse, Luna fiind sus, în dreapta, iar Venus în partea de jos, la stânga.
Între Luna și Venus, cercetătorii au identificat prezența roiului stelar Hyade, format din sute de stele din constelația Taurului. Acest roi este recunoscut pentru forma sa distinctă de „V” și conține cinci stele strălucitoare vizibile fără ajutorul unui telescop. În tabloul lui van Gogh, Luna ocupă colțul din dreapta sus, pe o diagonală deasupra planetei Venus, situată spre centru în partea stângă, exact așa cum ar fi apărut pe cer la data identificată.
Această descoperire pune sub semnul întrebării cronologia oficială a realizării lucrării, deoarece Muzeul de Artă Modernă din New York indică faptul că tabloul a fost pictat la jumătatea lunii iunie 1889. Istoricii de artă se bazează pe o scrisoare trimisă de van Gogh către fratele său, Theo, în jurul datei de 18 iunie, unde artistul menționa un nou studiu al unui cer înstelat. Totuși, în acea perioadă, Luna era aproape plină, nu o semilună, iar configurația stelară nu coincide cu cea din pictură.
Astronomia modernă folosește simulări computerizate complexe pentru a reconstrui exact poziția corpurilor cerești în trecut, oferind astfel instrumente de verificare pentru istoria artei. Această abordare permite cercetătorilor să verifice dacă elementele vizuale din operele clasice sunt reprezentări fidele ale fenomenelor naturale sau interpretări pur subiective, oferind o punte între științele exacte și studiul estetic al trecutului.