O analiză internațională recentă publicată în revista Nature Health relevă un bilanț tragic pentru mediul urban european în timpul verii. Peste cincizeci de mii de decese au fost înregistrate în orașele europene ca urmare directă și indirectă a temperaturilor extreme. Studiul indică faptul că aproximativ două treimi dintre aceste pierderi de vieți pot fi atribuite încălzirii globale cauzate de activitățile umane, în special prin arderea combustibililor fosili.
Cercetarea a fost realizată de experți de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine, acoperind 854 de zone urbane din 30 de state. Conform datelor, în perioada iunie–august s-au produs 50.391 de decese, cifra fiind cu 71% mai mare decât cea din vara anului 2022. Această creștere semnificativă subliniază riscurile tot mai mari la care este expusă populația urbană din cauza schimbărilor climatice.
Impactul caniculei a fost resimțit în toate segmentele demografice, deși persoanele de peste 85 de ani au reprezentat aproximativ jumătate din totalul deceselor. Totuși, studiul evidențiază și vulnerabilitatea grupelor mai tinere, identificându-se peste 800 de decese în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 44 de ani. Un interval critic a fost perioada 17 iunie – 1 iulie, când aproape o treime din decese s-au concentrat, temperaturile depășind cu 5,3°C valorile obișnuite.
România ocupă locul al treilea în clasamentul celor 30 de țări studiate, după Croația și Malta, în ceea ce privește rata medie anuală a mortalității asociate căldurii. Pentru mediul urban din România, cercetătorii au stabilit o rată de 223 de decese la un milion de locuitori. La nivel de capitale, Bucureștiul s-a plasat pe locul al doilea din 30 de orașe evaluate, fiind depășit doar de Zagreb și devansând orașul Roma.
În capitala României, rata medie anuală standardizată a deceselor a fost de 268 la un milion de locuitori, în timp ce la Zagreb aceasta a fost de 314. Bucureștiul s-a aflat printre capitalele cu cele mai mari rate de mortalitate cauzată de căldură și în vara anului 2025, alături de Roma și Zagreb. Experții explică aceste cifre ridicate din sudul și sud-estul continentului prin expunerea prelungită la valori termice extreme.
Fenomenul de caniculă extremă crește riscul de complicații cardiovasculare și respiratorii, agravând afecțiunile preexistente la persoanele cu boli cronice. Pentru a gestiona aceste riscuri, specialiștii subliniază necesitatea urgentă de a consolida sistemele de alertă timpurie și de a pregăti rețeaua medicală. Măsurile de protecție pentru populația vulnerabilă devin esențiale pe măsură ce valurile de căldură devin mai intense și mai frecvente în Europa.