Sari la conținut
Ultima oră Bucureștiul este inclus în lista orașelor europene în care locuirea este considerată dificilă
Află Știrile
Externe

Misterul orașului Târgul de Floci, locul nașterii lui Mihai Viteazul, care a dispărut de pe hartă

Antica așezare comercială din Muntenia, unde s-a născut voievodul, a fost distrusă de războaie și de schimbarea cursului râului Ialomița.

3 min citire
Misterul orașului Târgul de Floci, locul nașterii lui Mihai Viteazul, care a dispărut de pe hartă
Foto: Newsweek România

Orașul de Floci, cunoscut și sub denumirea de Târgul sau Cetatea de Floci, a fost unul dintre cele mai importante centre comerciale din Muntenia, însă astăzi a dispărut complet de pe hărțile actuale. Această localitate istorică, situată la vărsarea râului Ialomița în Dunăre, deține o semnificație aparte prin faptul că a fost locul nașterii lui Mihai Viteazul în anul 1558. Deși a fost un nod economic vital, așezarea a suferit o decădere bruscă după jumătatea secolului al XVIII-lea, fără ca pe locul său să mai fie construită vreo nouă așezare.

Mihai Viteazul s-a născut aici fiind fiul natural al domnitorului Pătrașcu cel Bun și al Tudorei, o negustoreasă de origine grecească din familia Cantacuzinilor. Tânărul voievod și-a petrecut copilăria în această zonă, implicându-se în activități comerciale alături de mama sa, care deținea proprietăți extinse în localitate. În perioada sa de formare, Mihai Viteazul a vândut vite și giuvaeri, demonstrând o abilitate înnăscută dezvoltată în acest mediu de tranzacționare intensă a mărfurilor.

Denumirea de „Floci” nu avea conotații vulgare la acea vreme, fiind un termen medieval care făcea referire la lâna proaspăt tunsă, principalul produs comercializat în acest punct de vamă. Orașul era reședința județului Ialomița și un centru comercial major în estul Munteniei, unde se tranzacționau lână de oaie, piei de capră, bovine și porcine. Prima atestare documentară a localității apare în anul 1431, prin porunca domnitorului Dan al II-lea, deși unii autori susțin că a fost ridicat în timpul lui Nicolae Alexandru.

Istoria orașului a fost marcată de numeroase distrugeri cauzate de conflicte militare, zona fiind adesea un câmp de bătălie pentru tătari, ruși și otomani. În 1470, Ștefan cel Mare a incendiat urbea pentru a lovi concurența localităților moldovenești, iar în 1594, chiar și Mihai Viteazul a pustuit așezarea natală în cadrul campaniei sale antiotomane. În ciuda acestor lovituri, orașul a reușit să rămână un nod comercial important pentru o perioadă lungă de timp, înainte de dispariția sa definitivă.

Decăderea totală a fost provocată de o combinație de factori, printre care distrugerile din războaiele ruso-turce de la finele secolului al XVIII-lea și o inundație masivă din 1775. Această ultimă a provocat schimbarea cursului râului Ialomița, eliminând principala arteră comercială a orașului și forțând populația să migreze. Astăzi, locul este un sit arheologic unde au fost descoperite ruinele a trei biserici, peste 200 de case, un port și diverse ateliere, pe o suprafață de aproximativ 80 de hectare.

În prezent, zona este vizitabilă prin intermediul Bazei de Cercetare și Expunere Muzeală Orașul de Floci, inaugurată în 2009 ca secție a Muzeului Județean Ialomița. Vizitatorii pot vedea o machetă a orașului dispărut și un parc arheologic de 7 hectare care include vestigiile unor monumente restaurate. Un element remarcabil care a rezistat timpului este „Crucea Înaltă”, ridicată în 1639 cu ocazia vizitei domnitorului Matei Basarab în acest târg.

Surse

Sursa: Newsweek România

Tot în Externe