Studenții din Serbia au evoluat de la proteste punctuale la o forță politică de amploare, devenind principalul competitor al lui Aleksandar Vucic în cadrul alegerilor din 25 octombrie. Această mișcare, care a crescut exponențial în ultimele luni, reprezintă cea mai mare amenințare la adresa guvernării care domină scena politică sârbă încă din anul 2014. Mobilizarea tinerilor a transformat nemulțumirea socială într-o structură organizată, capabilă să concureze direct cu partidul aflat la putere.
Impulsul mișcării a fost oferit de evenimentul tragic din noiembrie 2024, când prăbușirea acoperișului unei gări din Novi Sad a ucis 16 persoane. În urma acestui incident, studenți precum Aleksa Simic, de la Universitatea din Belgrad, au organizat blocaje la Facultatea de Științe Politice pentru a cere dreptate și oprirea corupției. Această acțiune a generat un solidaritate masivă în rândul populației, care a susținut manifestanții cu hrană și articole necesare pentru noapte.
Pentru alegerile de duminică, mișcarea a lansat lista „Students Win”, care include 250 de candidați din diverse domenii, precum actori, profesori, fermieri și chiar un rapper popular. Lista este condusă de cardiologul Ilija Srdanovic, deși studenții subliniază că acest lucru nu implică ocuparea funcției de prim-ministru de către acesta. Strategia lor de campanie include vizite la domiciliu la nivel național, marșuri pașnice și o rotație constantă a liderilor pentru a evita campaniile de denigrare.
Un sondaj realizat de „Noua Gândire Politică Sârbă” (NSPM) pe 20 octombrie indică o surpriză pentru scena politică, arătând că lista studenților deține 44,5% din voturi. Această cifră îi depășește ușor pe reprezentanții Partidului Progresist Sârb (SNS) al lui Vucic, care se situează la 42,7%. Deși cotele de pariuri îl favorizează încă pe liderul actual, rezultatele sondajului reflectă o schimbare profundă în percepția electoratului față de opoziția tânără.
Analistii și criticii urmăresc cu atenție modul în care acest grup va gestiona relațiile internaționale și promisiunile de reformă. Deși studenții propun combaterea corupției și reforma educației, aceștia au fost criticați pentru lipsa unor poziții clare privind aderarea la UE sau relațiile cu Rusia. Firma de consultanță Teneo a avertizat că, deși reformele propuse sunt necesare, o rezistență birocratică puternică ar putea cauza instabilitate instituțională pe termen scurt în țară.
Contextul politic sârb este marcat de o tensiune constantă între dorința de reformă și structurile de putere existente. Aleksandar Vucic, care a demisionat din funcția de președinte în septembrie pentru a candida ca prim-ministru, gestionează un echilibru între Rusia, China și Uniunea Europeană. În perioada de creștere economică, criticii au acuzat guvernul de regres democratic și de limitarea libertății presei prin metode de control și intimidare.