Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Showa Pharmaceutical University, din Japonia, indică faptul că aroma cafelei proaspăt preparate poate influența starea de spirit a persoanelor înainte ca acestea să consume băutura. Cercetarea, care a fost publicată în revista Nutrients, arată că expunerea la mirosul cafelei este asociată cu diminuarea unor stări negative și cu modificări ale unui indicator EEG care este legat de relaxare.
Experimentul a implicat un grup de 20 de studenți cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani. Aceștia nu au consumat cafeaua, ci au stat timp de cinci minute în apropierea unei băuturi proaspăt preparate pentru a putea simți aroma. Pentru a obține rezultatele, cercetătorii au utilizat 20 de grame de cafea măcinată și 400 de mililitri de apă încălzită la 85 de grade Celsius, așezând recipientul la aproximativ 50 de centimetri de participanți.
Înainte și după expunerea la miros, voluntarii au completat chestionare detaliate despre tensiune, anxietate, depresie, furie, energie, oboseală și confuzie. După cele cinci minute, scorurile privind tulburarea dispoziției au scăzut, participanții raportând mai puțină oboseală, tensiune, anxietate și confuzie. Totuși, nivelul de vigoare nu a crescut semnificativ, ceea ce sugerează că aroma cafelei este mai degrabă asociată cu reducerea stărilor negative decât cu o creștere bruscă a energiei.
Activitatea cerebrală a fost monitorizată prin intermediul unui dispozitiv EEG portabil. Cercetătorii au observat o creștere a unui indice calculat pe baza activității undelor cerebrale alfa, beta și theta, care este asociat cu relaxarea. Cu toate acestea, rezultatul trebuie interpretat cu precauție, deoarece modificarea absolută a indicatorului a fost modestă, deși efectul statistic a fost mare. De asemenea, măsurătorile privind ritmul cardiac sau variabilitatea acestuia nu au indicat nicio schimbare semnificativă.
Studiul prezintă anumite limitări metodologice, printre care faptul că nu a fost utilizat un grup de control pentru a compara efectul cafelei cu un alt miros sau cu absența mirosului. De asemenea, eșantionul a fost redus și format exclusiv din tineri studenți, fără a evalua obiceiurile de consum sau preferințele acestora. Cercetătorii subliniază că nu se poate afirma certitudinea că aroma „relaxează creierul” și că viitoarele studii cu grupuri mai mari vor fi necesare pentru clarificare.
În cadrul cercetărilor științifice moderne, studiile despre efectele senzoriale sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care stimulii externi influențează biologia umană. Deși rezultatele de la Showa Pharmaceutical University oferă indicii noi despre impactul aromelor, rigoarea științifică impune utilizarea unor grupuri de control și a unor eșantioane mai diverse pentru a valida aceste observații asupra stării de bine și a activității neuronale.