Un grup format din 150 de medici specialiști a transmis o scrisoare deschisă Guvernului de la Londra, prin care avertizează asupra consecințelor negative ale digitalizării excesive în sistemul de educație. Această inițiativă vine pe fondul faptului că un milion de elevi din Anglia petrec aproape fiecare oră de curs în fața ecranelor digitale. Specialiștii subliniază că această abordare tehnologizată poate afecta direct procesul de dezvoltare a copiilor, care sunt expuși constant dispozitivelor electronice în mediul școlar.
Raportul citat de experții britanici indică faptul că un copil de doar 3 ani poate pierde zilnic până la 1.100 de cuvinte și peste 194 de schimburi de replici dacă petrece trei ore în fața unui ecran. Această pierdere de interacțiune socială apare atunci când micuții nu mai comunică cu persoanele din jurul lor. Situația este considerată critică de medici, deoarece lipsa interacțiunii directe poate limita dezvoltarea competențelor de comunicare esențiale în primii ani de viață.
În acest context, unele state, inclusiv pionierii digitalizării din Țările Nordice, au decis să revină la metodele de predare clasice, punând accentul din nou pe scrisul de mână. Profesorii de învățământ primar subliniază că utilizarea cărților și a caietelor ajută elevii să fie mai atenți și mai concentrați în timpul procesului de învățare. Tehnologia este păstrată doar pentru anumite activități specifice, precum vizionarea de videoclipuri dinamice sau realizarea unor teste de evaluare cu răspuns imediat.
Din punct de vedere neurologic, scrierea de mână oferă avantaje semnificative față de simpla tastare pe dispozitive electronice. Magda, neurolog pediatru, explică faptul că studiile realizate prin RMN și encefalogramă arată că scrierea de mână activează mai multe arii ale creierului. În special, lobul frontal, care este responsabil pentru planificarea acțiunilor, este mult mai implicat, ceea ce face ca copilul să fie mai angajat neuronal în momentul înui în care scrie pe hârtie.
Experiența elevilor confirmă această preferință pentru metodele tradiționale, mulți copii preferând utilizarea manualelor fizice pentru a simți experiența autentică a învățării. Un elev pe nume Sergiu Bucur, de 10 ani, a declarat că îi place să caute informații citind și că apreciază mirosul caracteristic al manualelor. Această abordare clasică este susținută și de profesori care consideră că resursele fizice ajută la menținerea curiozității și a implicării elevilor în activitățile de la clasă.
Tendința de a reevalua rolul tehnologiei în educație reflectă o schimbare de paradigmă la nivel global, după perioada de digitalizare accelerată. Multe sisteme educaționale caută acum un echilibru între beneficiile tehnologiei moderne și necesitatea metodelor tradiționale pentru dezvoltarea cognitivă. Această revenire la scrisul de mână și la materialele printate este susținută de dovezi științifice care indică un engagement neuronal superior în cazul activităților manuale.