Deciziile financiare ale oamenilor nu sunt întotdeauna dictate de rațiune, conform unor descoperiri recente publicate de Phys. Conceptul de „contabilitate mentală” explică faptul că indivizii își organizează resursele financiare în categorii subiective, care pot diferi semnificativ de valoarea lor reală. Acest proces psihologic face ca percepția asupra unei sume să se schimbe în funcție de modul în care aceasta este obținută sau clasificată de creierul uman.
Un exemplu concret este modul în care sunt gestionate sumele de 100 de dolari. Dacă acești bani sunt primiți ca plată pentru ore suplimentare de muncă, persoana îi va percepe drept venit câștigat prin efort. În schimb, dacă aceeași sumă de 100 de dolari provine dintr-o rambursare fiscală, ea este adesea privită ca un bonus, ceea ce duce la o cheltuire mult mai ușoară și mai puțin planificată.
Cercetarea, care a fost publicată în Journal of Consumer Research, reprezintă primul test la scară largă realizat pentru a verifica teoria contabilității mentale. Studiul a implicat 5.589 de participanți din 21 de țări diferite, demonstrând că acest mecanism psihologic rămâne activ chiar și în contextul actual al plăților digitale. Acestea au schimbat radical modul în care oamenii primesc și utilizează banii, dar nu au eliminat tendința de a categorisi sumele.
În cadrul experimentului, participanții au fost expuși unor scenarii diverse privind deciziile de cumpărare, inclusiv analiza economiilor. Cercetătorii au observat că o economie de 5 dolari este percepută ca fiind mai importantă atunci când este aplicată unui produs de 10 dolari, comparativ cu un produs de 100 de dolari. Deși valoarea economisită este identică în ambele situații, impactul psihologic asupra consumatorului variază în funcție de prețul total al obiectului cumpărat.
Efectele contabilității mentale au fost observate în mod mai pronunțat în țările bogate, în timp ce în țările cu venituri reduse acestea au fost mai slabe. Această diferență apare probabil deoarece persoanele cu resurse limitate sunt mai sensibile la valoarea concretă a banilor, indiferent de contextul lor. Interesant este că factori precum vârsta, nivelul de educație sau venitul gospodăriei nu au fost asociați clar cu acest fenomen de percepție.
În economia modernă, înțelegerea acestor tipare de consum este esențială pentru a comprende fluxurile de capital la nivel global. Deși tehnologia digitală a facilitat tranzacțiile instantanee, structura cognitivă a oamenilor rămâne ancorată în categorii mentale care influențează constant modul în care gestionăm veniturile și cheltuielile zilnice.