Scriitorul român Matei Vișniec a oferit detalii despre contextul social din Franța, în urma protestelor care au degenerat în violențe de stradă. Dramaturgul, stabilit în Franța, explică faptul că țara posedă o cultură insurecțională și o cultură a străzii foarte bine definită. Potrivit acestuia, strada funcționează ca un spațiu de rezolvare a problemelor politice, având adesea ultimul cuvânt în deciziile de guvernare, alături de instituțiile oficiale.
Matei Vișniec subliniază că Franța deține recorduri în spațiul occidental prin numărul de revoluții și revolte desfășurate pe parcursul ultimelor două sute de ani. Această efervescență este alimentată de amintirea unor evenimente istorice precum Revoluția franceză, Revoluția din 1830, Revoluția din 1848, Comuna din Paris sau anul 1968. În acest peisaj, există forțe care promovează o cultură anticapitalistă, considerând că o nouă revoluție de acest tip este încă posibilă.
Analiza scriitorului include și factori sociali precum urbanismul special și prezența unor ghetouri create prin construirea de locuințe ieftine pentru populația provenită din imigrație. De asemenea, Matei Vișniec menționează partidul Franța Nesupusă, care are o pondere parlamentară semnificativă în spațiul occidental. Acest partid de extremă stângă consideră violența ca fiind legitimă, argumentând că statul este violent prin măsurile economice aplicate, precum reforma pensiilor sau alte forme de gestiune.
Contextul politic este marcat de uzura puterii lui Emmanuel Macron, președintele fiind adesea vizat ca vinovat principal în fața problemelor de guvernare. Matei Vișniec observă că extremele, atât de stânga, cât și dreapta, câștigă teren în detrimentul partidelor tradiționale, într-o fază care poate pune în pericol democrația. Tensiunile sunt accentuate și de prezența unor comunități mari, inclusiv cea musulmană și cea evreiască, care aduc import de tensiuni din Orientul Apropiat.
Problemele economice precum scumpirea caselor, a materiilor prime și a energiei contribuie la starea de pesimism a populației. Matei Vișniec notează că francezii tind să fie printre cei mai pesimiști din lume, deși trăiesc într-un mediu prosper. Aceștia manifestă nemulțumire față de direcția fondurilor publice, considerând că banii sunt direcționați către războiul din Ucraina în loc să fie investiți în protecția socială a cetățenilor.
În Europa, dinamica politică este influențată de ascensiunea forțelor extremiste care concurează cu structurile politice clasice. Această evoluție este observată în mai multe țări, unde competiția între extrema stângă și extrema dreaptă devine un factor decisiv în procesele electorale. Protejarea și reinventarea democrației rămân teme centrale în fața acestui peisaj politică european marcat de o efervescență constantă și de schimbări de paradigmă.