Marea Neagră și Marea Mediterană sunt printre regiunile maritime care experimentează cele mai rapide creșteri ale temperaturii, conform unui nou raport Copernicus. Documentul, care face parte din programul de observare a Pământului al Uniunii Europene și este finanțat de Comisia Europeană, semnalează că valurile de căldură marine devin tot mai intense. Aceste schimbări climatice afectează deja ecosistemele, industria pescuitului, sectorul turismului și diverse comunități de coastă din Europa.
Analiza efectuează raportul Copernicus Ocean State, care urmărește evoluția mărilor europene și a oceanelor la nivel mondial pe parcursul ultimelor decenii. Concluziile arată că încălzirea nu este un proces uniform în toate zonele. Mările semiînchise, cum sunt Marea Neagră, Marea Baltică și Marea Mediterană, se încălzesc mult mai rapid decât oceanul deschis. Acest fenomen este cauzat de schimbul limitat de apă pe care aceste mări îl au cu restul oceanelor.
În cazul Mării Mediterane, datele colectate pentru perioada 1982-2023 indică o creștere constantă a temperaturilor de la suprafața apei. Un episod extrem a fost înregistrat între mai 2022 și începutul lui 2023, fiind considerat cel mai lung val de căldură marină din ultimii 40 de ani. În acea perioadă, temperaturile au depășit valorile normale cu până la 4,3 grade Celsius, provocând extinderea unor specii invazive și afectând pescuitul.
Efectele biologice sunt vizibile în zone precum Delta Padului, unde extinderea crabului albastru atlantic a dus la prăbușirea producției de scoici, cu scăderi între 75% și 100%. În Sicilia, prezența viermilor de foc cu peri veninoși amenință biodiversitatea și sănătatea oamenilor. Totodată, în zona arctică, întinderea gheții marine a scăzut cu aproximativ 490.000 de kilometri pătrați pe deceniu între 1979 și 2024, o suprafață comparabilă cu cea a Spaniei.
La nivel global, oceanele au atins temperaturi record în anul 2024, depășind cu 0,25 grade Celsius recordurile din 2015 și 2016. Raportul evidențiază și accelerarea creșterii nivelului mării, care a crescut cu 228 mm între 1901 și 2024. Ritmul actual de creștere este de aproximativ 3,7 mm pe an, ceea ce sporește riscul de inundații și eroziune pentru cele 200 de milioane de oameni care trăiesc de-a lungul coastelor europene.
Monitorizarea continuă a oceanelor este esențială pentru ca autoritățile să poată implementa măsuri de adaptare și protejare a ecosistemelor. Schimbările observate sunt strâns legate de securitatea alimentară, economie și biodiversitate. În 2024, valurile de căldură marine severe au afectat zonele unde se află 17% dintre fermele de moluște de pe coastele europene, subliniind impactul direct asupra resurselor alimentare și a activităților economice de coastă.