Spațiul public european este marcat în ultimii ani de o creștere a manifestărilor care promovează rasismul, xenofobia și simbolurile extremiste. Aceste evenimente au depășit limitele simplei propagande, transformându-se în acte de violență, intimidare și campanii alimentate de dezinformare. De la scandări antisemite în Croația și saluturi fasciste în Italia, până la revolte antiimigrație în Marea Britanie și Spania, ostilitatea față de minorități trece de la discurs la acțiune directă în orașele europene.
În Croația, un incident recent a avut loc la Split, înainte de meciul dintre Hajduk și Ajax din 15 octombrie 2026. Membrii grupării Torcida au organizat un marș în care au folosit un sicriu inscripționat cu numele Ajax și au scândat mesaje antisemite, elogii la adresa lui Adolf Hitler și referiri la Auschwitz. Televiziunea publică HRT a confirmat caracterul antisemit al evenimentului, menționând și glorificarea ustașilor. Poliția din Split a deschis o anchetă penală pentru identificarea celor responsabili.
În Italia, la Roma, o manifestație din ianuarie 2024 a surprins sute de persoane executând salutul fascist în apropierea fostului sediu al Mișcării Sociale Italiene. Participanții au răspuns la apeluri cu formula „Prezent!”, generând indignare și cereri de explicații din partea opoziției față de guvern. În Marea Britanie, dezinformarea a declanșat revolte violente în vara anului 2024, după uciderea a trei fetițe la Southport. Informații false despre suspect au dus la atacuri asupra moscheilor și hotelurilor de solicitanți de azil.
Germania și Spania au raportat, de asemenea, episoade de radicalizare. În Germania, investigația publicației Correctiv a scos la iveală o reuniune în care s-a discutat un plan de „remigrare” a persoanelor cu origini străine. În Spania, în iulie 2025, orașul Torre Pacheco a fost scena unor ciocniri violente între grupuri locale și persoane de origine nord-africană. Organizația ACLED a semnalat că mesajele de pe rețelele sociale au amplificat tensiunile și au contribuit la atacurile asupra imigranților.
În Franța, presiunea xenofobă a vizat și reprezentanții administrației locale. Primari din localități precum Saint-Brevin-les-Pins și Callac au fost nevoiți să renunțe la proiecte de găzduire a refugiaților după ce au fost țintele unor amenințări și campanii de intimidare. În Saint-Brevin-les-Pins, casa și două mașini ale primarului au fost incendiate. Aceste cazuri demonstrează cum violența poate afecta capacitatea instituțiilor de a lua decizii în condiții de siguranță, sub presiunea grupurilor radicale.
Fenomenul de radicalizare în Europa implică utilizarea identității naționale pentru a exclude anumite grupuri și transformarea minorităților în țapi ispășitori. Instituțiile europene au mecanisme juridice pentru protejarea drepturilor fundamentale, însă eficiența acestora depinde de aplicarea consecventă a legii. Testul pentru societățile europene rămâne capacitatea de a sancționa aceste gesturi și de a preveni transformarea intimidării rasiste într-un instrument de presiune politică acceptat în dezbaterea publică.