Un nou studiu publicat în septembrie 2026 în revista Science Advances relevă faptul că modul în care consumăm alimentele este la fel de important ca ceea ce punem în farfurie. Cercetătorii au descoperit că prezența unei persoane apropiate poate influența direct modul în care organismul își reglează funcțiile de bază. Acest fenomen, numit „fiziologie socială”, pune într-o lumină nouă obiceiul de a mânca singuri, pe fugă, în fața laptopului sau în timpul activităților de lucru.
Experimentul privind răspunsul glicemic a implicat 108 persoane care au consumat 102 grame de pâine albă, echivalentul a 50 de grame de carbohidrați. Cercetătorii au monitorizat nivelul glicemiei participanților timp de două ore, comparând situația în care aceștia mâncau singuri cu cea în care aveau alături partenerul de cuplu. Rezultatele au arătat că, în prezența partenerului, creșterea glicemiei a fost mai redusă, iar revenirea la nivelul inițial a fost mult mai rapidă.
Shir Atzil, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, explică faptul că reglarea glicemiei nu depinde doar de alimentele consumate, ci și de persoana alături de care se ia masa. Alte experimente separate au confirmat această tendință, urmărind modul în care organismul răspunde la stres și la frig. În ambele cazuri, prezența unei persoane apropiate a fost asociată cu o reglare fiziologică mult mai eficientă, oferind un sprijin biologic automat organismului uman.
Psihoterapeutul Victor Toriani avertizează că „alimentația distrasă”, practică comună la birou, duce la o recunoaștere mai slabă a senzației de sațietate. Atunci când atenția este împărțită între mâncare și sarcini profesionale, creierul primește semnale mai slabe, ceea ce poate cauza o tendință de a mânca mai mult ulterior în cursul zilei. Această compensare inconștientă apare deoarece organismul nu a procesat corect masa luată în timp ce lucra la laptop.
Pe lângă aspectele fiziologice, contextul social influențează și apetitul prin mecanisme de imitație socială sau prin asocierea emoțională cu persoanele respective. Dacă mesele cu o anumită persoană au fost relaxate, creierul leagă prezența ei de siguranță, însă relațiile tensionate pot anula pofta de mâncare. Specialistul menționează că schimbarea nu necesită neapărat o dietă nouă, ci poate începe prin simpla decizie de a lua masa fără ecrane, timp de 15-20 de minute.
Deși studiul evidențiază beneficiile sociale, cercetătorii subliniază că prezența cuiva la masă nu poate înlocui o alimentație echilibrată, mișcarea sau îngrijirea medicală. Impactul social asupra sănătății este real, însă el funcționează ca un suport suplimentar pentru procesele biologice deja existente. Menținerea unor obiceiuri alimentare structurate rămâne esențială pentru menținerea unui echilibru metabolic optim pe termen lung.