Magistrații din Republica Moldova au lansat luni o acțiune de grevă japoneză care urmează să dureze 30 de zile. Aceștia au ales o formă de protest simbolică, purtând banderole albe peste mantia de lucru, pentru a semnala nemulțumirile legate de nivelul veniturilor. Protestul este organizat pe fondul unor probleme identificate în proiectul de reformă a sistemului unitar de salarizare din sectorul bugetar, care nu reflectă corect statutul funcției judiciare.
Inițiativa de protest a fost lansată de doi judecători, Ion Chirtoacă, de la Judecătoria Chișinău, și Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni. Deși acțiunea era menită să înceapă cu un manifest în fața Parlamentului, acesta a fost marcat de o prezență redusă a celor anunțați. În loc de un grup numeros, la fața locului s-a prezentat doar Marina Rusu, președinta asociației „Vocea justiției”, în timp ce alți protestatari au organizat un contra-protest în fața clădirii Parlamentului.
Marina Rusu a subliniat că nivelul actual al salariilor este insuficient pentru funcția pe care o ocupă. Conform declarațiilor sale, un judecător de primă instanță câștigă între 12 și 13 mii de lei, în timp ce alți magistrați primesc între 26 și 27 de mii de lei. De asemenea, secretarii încasează aproximativ 8 mii de lei, iar noile măsuri propuse ar aduce o majorare de doar aproximativ 1.900 de lei, ceea ce înseamnă circa 95 de euro.
Problema salarizării vizează întreg sistemul, inclusiv pe grefieri și asistenții judiciari, conform afirmațiilor Marinei Rusu. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a declarat că susține revendicările, atât timp cât protestul rămâne pașnic și nu blochează activitatea instanțelor. CSM a menționat că se află în dialog cu autoritățile pentru a identifica soluții care să asigure independența justiției și să permită atragerea unor profesioniști calificați în sistem.
În cadrul acțiunii de protest începute pe 12 octombrie, asociațiile profesionale au recomandat suspendarea temporară a ședințelor pentru cauzele care nu sunt de urgență. Magistrații vor asigura în continuare tratarea cazurilor urgente, precum ordonanțele de protecție sau aresturile preventive. Această metodă de protest este menită să nu afecteze dreptul cetățenilor la justiție, respectând în același timp limitele impuse de legislația din Republica Moldova.
Conform legislației din Republica Moldova, magistrații nu au dreptul la greve clasice care ar putea duce la încetarea completă a examinării dosarelor sau la blocarea actului de justiție. Ei pot utiliza doar forme de exprimare pașnice și simbolice, precum purtarea bandolelor pe robă. Această limitare legală este menită să prevină paralizia sistemului judecătoresc în timpul conflictelor de muncă sau al revendicărilor profesionale.