Magdalena Andersson, șefa Partidului Social Democrat, a fost desemnată vineri de către președintele Parlamentului suedez, Andreas Norlen, să încearcă formarea unui nou Guvern. Această decizie vine în urma unei victorii la limită obținute de tabăra sa în cadrul alegerilor legislative de duminică. Procesul de consultare a inclus întâlniri cu liderii principalelor partide, evenimente care au avut loc într-un cadru informal, în cadrul unei recepții organizate de președintele Riksdag.
După ce a primit misiunea de a încerca să stabilească o nouă structură de conducere, Magdalena Andersson a declarat că abordez această misiune cu multă umilitate. Liderul de 59 de ani a subliniat pe rețelele sociale că își dorește să conducă un Guvern care să respecte noua orientare aleasă de poporul suedez. Obiectivul ei principal este să asigure o direcție care să permită țării să înainteze și să consolideze coeziunea națională.
Procesul de formare a unui Guvern în Suedia poate fi unul extrem de lung și complicat din cauza fragmentării politice. În urma alegerilor din 2022, procesul de stabilire a unei noi administrații a durat 37 de zile, în timp ce în 2019, perioada de incertitudine a fost de 134 de zile. Parlamentul suedez urmează să se reunească pe 28 septembrie, iar un nou șef de Guvern ar putea fi desemnat cel mai devreme abia în ziua următoare.
O provocare majoră pentru Magdalena Andersson va fi capacitatea de a face să coexiste în cadrul alianței sale atât reprezentanții centriștilor, cât și ai stângii radicale. Aceste două formațiuni sunt descrise ca fiind foarte înepărtate, ceea ce va pune presiune pe negociere. În acest context, alianța condusă de drepta și extremul drepta, care a pierdut alegerile la o diferență de aproximativ 50.000 de voturi, rămâne într-o poziție de așteptare.
Premierul în exercițiu, Ulf Kristersson, a demisionat joi, imediat după ce au fost anunțate rezultatele alegerilor legislative. Acesta, un conservator de 62 de ani, a asigurat însă că va rămâne în funcția de șef al Guvernului în perioada de tranziție. Situția politică este marcată de tensiuni între blocurile de putere, în special în raport cu grupurile care au obținut un număr semnificativ de voturi, dar care nu dețin majoritatea.
Instabilitatea politică din perioada de tranziție este o temă recurentă în sistemele parlamentare europene, unde formarea unei coaliții poate dura luni de zile. În trecut, procesul de constituire a unui Guvern a necesitat perioade de incertitudine de peste patru luni, în cazul anului 2019. Această perioadă de negociere este esențială pentru a găsi un consens între partidele cu ideologii divergente, precum cele de centru și cele de stânga radicală.