Magazinele IKEA din Danemarca ar putea fi transformate în adăposturi de urgență sau spitale temporare în cazul unor crize majore. Această inițiativă face parte dintr-un efort mai amplu al autorităților europene de a implica firmele private în pregătirea pentru situații de urgență. Planul vizează gestionarea unor scenarii precum penele majore de curent, inundațiile sau atacurile asupra infrastructurii critice, utilizând resursele logistice ale companiilor pentru a menține funcționarea societății.
În cadrul acestui proces, facilitățile IKEA ar putea fi adaptate rapid pentru a servi comunitatea. Restaurantele din cadrul magazinelor ar putea asigura mesele necesare, în timp ce generatoarele ar menține clădirile funcționale. Pentru locuințe temporare, paturile suplimentare ar putea fi asamblate rapid folosind pachetele plate disponibile pe rafturile depozitelor. Maja Broloes, directoarea executivă a rețelei, subliniază că IKEA este un exemplu bun, deoarece magazinul dispune de spațiu, mărfuri, facilități pentru prepararea hranei și generatoare.
IKEA face parte din Coaliția Companiilor pentru Pregătirea în Situații de Criză din Danemarca, o rețea care inventariază resursele private disponibile. Această rețea reunește peste 200 de companii, de la retaileri la furnizori de telecomunicații, având împreună mai mult de 300.000 de angajați. Maja Broloes a explicat că, în cazul unei crize, autoritățile vor avea un singur punct de contact pentru a identifica firmele care pot ajuta. Se înființează, de asemenea, un mecanism de compensare susținut de stat pentru rambursarea cheltuielilor.
Conceptul de utilizare a spațiilor comerciale în scopuri de urgență a fost testat deja în realitate. În timpul inundațiilor devastatoare din Valencia, Spania, din octombrie 2024, un magazin IKEA a fost transformat într-un adăpost pentru peste 600 de persoane. De asemenea, în decembrie 2021, o furtună de zăpadă a blocat clienți și angajați într-un magazin IKEA din Aalborg, obligându-i să doarmă în paturile de expunere. Retailerul a precizat însă că nu are un program global, gestionând aceste măsuri separat în fiecare țară.
Pregătirea pentru crize este o tendință care se extinde și în alte state europene. În Estonia, legea obligă 300 de companii să mențină serviciile esențiale, în timp ce în Polonia anumite firme trebuie să pună la dispoziția forțelor armate vehicule și utilaje. În Finlanda, există deja o rețea de autorități și companii responsabile pentru securitatea aprovizionării. Această schimbare de paradigmă reflectă nevoia de securitate crescută în Europa, în contextul amenințărilor asociate războiului hibrid.
Această strategie de pregătire se încadrează în cadrul Strategiei Uniunii pentru Pregătire, lansată în martie 2025 de Uniunea Europeană. Această strategie încurajează statele membre să colaboreze mai strâns cu mediul de afaceri pentru a asigura reziliența în fața unor evenimente neprevăzute. Guvernele europene caută astfel să extindă capacitatea de răspuns dincolo de forțele armate și serviciile de urgență, integrând sectorul privat în planurile de securitate națională și regională.