Lituania se confruntă cu un proces de dezafectare a fostei Centrale Nucleare Ignalina, o operațiune descrisă de oficialii lituanieni drept o provocare globală fără precedent. Anunțul a fost făcut în cadrul celei de-a 70-a Conferințe Generale a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Proiectul vizează dezmembrarea a două reactoare de tip RBMK-1500, o tehnologie care prezintă dificultăți tehnice și de siguranță extrem de ridicate pentru specialiști.
Viceministrul Energiei, Gabriel Gorbačevski, a subliniat că acest proiect unic abordează obstacole tehnice întâlnite niciodată până acum în practica internațională de dezafectare nucleară. Deoarece Lituania este prima țară care încearcă dezmembrarea acestui tip de nuclee de reactor, procesul va oferi perspective valoroase pentru viitoarele eforturi globale. Pe măsură ce cererea de dezafectare crește la nivel mondial, metodele dezvoltate în Lituania vor deveni un model de referință.
Centrala Nucleară Ignalina, situată în estul Lituaniei, a fost o instalație majoră din epoca sovietică, având același design periculos ca și centrala de la Cernobîl. Lituania a acceptat dezasamblarea acestei instalații pentru a putea adera la Uniunea Europeană, ultimul reactor fiind oprit în anul 2009 pentru a elimina riscurile de siguranță structurală. Inginerii trebuie să gestioneze o rețea internă complexă formată din peste 2.000 de canale individuale care au găzduit combustibil nuclear.
Dificultățile tehnice sunt accentuate de nivelul de contaminare, ceea ce obligă muncitorii să utilizeze echipamente robotizate personalizate pentru a demonta componentele de la distanță. În interiorul fiecărui reactor RBMK-1500, echipele de specialiști trebuie să navigheze printre sisteme de control și componente de răcire. Această sarcină de dezasamblare este considerată fără precedent, având în vedere complexitatea structurii interne și natura materialelor radioactive care trebuie manipulate cu precizie.
În paralel, oficialii lituanieni au ridicat îngrijorări privind siguranța de la Centrala Nucleară Astravets din Belarus, aflată în apropierea graniței. Gabriel Gorbačevski a criticat lipsa de transparență a Minskului privind defecțiunile de echipament și planurile de extindere a programului nuclear. Viceministrul a insistat că Belarusul trebuie să abordeze lacunele de siguranță existente și să se angajeze în consultări transfrontaliere înainte de a continua noi proiecte nucleare în regiune.
Problemele de siguranță legate de instalațiile nucleare din Europa de Est au fost subiecte de discuție și în cadrul Parlamentului European. În anul 2021, instituția europeană a cerut suspendarea lansării comerciale a centralei Ostrovets din Belarus, invocând opriri de urgență frecvente și necomunicate. Națiunile baltice au luat măsuri pentru a bloca intrarea pe piețele lor a energiei electrice generate de această facilitate, invocând riscurile de securitate regională.