Letonia a ales o direcție pro-europeană și pro-ucraineană în urma alegerilor parlamentare desfășurate sâmbătă, în ciuda creșterii popularității forțelor populiste și suveraniste. Partidul Lista Unită, condus de Andris Kulbergs, a câștigat scrutinul cu un avans confortabil, reprezentând o schimbare semnificativă în peisajul politic al țării. Andris Kulbergs, un fost director din sectorul privat care a intrat recent în politică, a declarat că acest rezultat reflectă dorința de schimbare a alegătorilor din această națiune de 1,8 milioane de locuitori.
Performanța Listei Unite a fost una fără precedent în istoria democratică a Letoniei de la independența sa din 1990. Conform datelor furnizate de Comisia Electorală, după numărarea a 99,99% din buletinele de vot, partidul a obținut 35,3% din voturi, ceea ce îi asigură 42 de locuri din totalul de 100 de mandate. Totodată, se înregistrează o prezență scăzută la vot, aceasta fiind de doar 51,8%. Acum, principala provocare pentru noul guvern este formarea unei coaliții majoritare în Saeima, Parlamentul unicameral al țării.
În cadrul coaliției de centru-dreapta din jurul Listei Unite, Alianța Națională ocupă locul al patrulea cu 8,9% din voturi și 10 locuri, în timp ce Noua Unitate se situează pe locul al șaselea cu 6,3% și șapte mandate. Totuși, Uniunea Verzilor și a Agricultorilor nu a reușit să depășească pragul de 5% necesar pentru intrarea în Parlament. Fără această formațiune, partenerii de coaliție totalizează împreună un procent de 50,5% din voturile întregii populații.
Pe partea opusă, forțele populiste au obținut rezultate notabile, influențând compoziția Parlamentului. Formația Letonia pe primul loc (LPV), condusă de omul de afaceri Ainars Slesers, s-a plasat pe locul al doilea cu 13,1% din voturi și 17 deputați. Un alt partid, Puterea Suverană (Suverena vara, SV), condus de Julija Stepanenko, ocupă locul al treilea provizoriu cu 11,7% și 15 locuri. Acesta din urmă critică ajutorul acordat Ucrainei și creșterea cheltuielilor militare, punând accent pe dificultățile economice.
Campania electorală a fost marcată de o dualitate între securitatea națională și problemele socio-economice. Deși securitatea a dominat dezbaterile, alegătorii au fost preocupați de creșterea costului vieții, salariile mici și declinul demografic. Votul populației vorbitoare de limbă rusă, care reprezintă aproximativ 35% din populația letonă, se află într-o etapă de transformare. Acești alegători, care anterior erau concentrați în jurul partidului Armonia, tind acum să voteze pe criterii economice și sociale, preferând partidele populiste.
Letonia este membră a Uniunii Europene și a NATO din anul 2004, având o graniță comună cu Rusia și Belarus. Din cauza contextului regional, țara consideră Rusia drept principala sa amenințare strategică. Din acest motiv, Letonia și-a majorat semnificativ cheltuielile pentru apărare, ajungând la un nivel de aproape 5% din PIB, în timp ce majoritatea partidelor susțin consolidarea capacității militare și continuarea ajutorului către Kiev.