Un studiu recent, publicat în „Social Psychological and Personality Science”, evidențiază modul în care etichetele alimentare influențează percepția socială. Cercetătorii au descoperit că utilizarea termenului „plant-based” pentru preparate care arată identic cu carnea modifică evaluarea acestora. Această schimbare de percepție vizează atât gustul anticipat, cât și modul în care consumatorii se simt în fața celorlalți atunci când consumă astfel de alimente.
În cadrul primului experiment, 216 studenți din Marea Britanie care consumau carne au analizat fotografii cu diverse preparate, precum burgeri, chiftele sau tacos. Deși imaginile erau identice, etichetarea preparatelor drept alternative vegetale sau carne cultivată în laborator a schimbat complet reacțiile. Mâncarea prezentată ca fiind „plant-based” a primit scoruri mai mici pentru atractivitate, miros și gust, fiind percepută și ca fiind mai puțin masculină de către participanți.
Un al doilea experiment, desfășurat pe un eșantion de 1.182 de adulți americani consumatori de carne, a confirmat aceste tendințe. Pe o scară de la 1 la 7, evaluarea generală a scăzut de la 5,64 pentru carnea obișnuită la 4,74 pentru variantele vegetale. Totodată, nivelul de masculinitate perceput a scăzut de la 4,40 la 3,96, demonstrând că eticheta influențează direct imaginea socială asociată alimentului.
Rezultatele indică faptul că participanții au fost mai reticenți să fie văzuți în public consumând preparate vegetale. Acest efect a fost observat atât la bărbați, cât și la femei, însă asocierea a fost mult mai puternică în cazul persoanelor cu niveluri ridicate de sexism ostil. Psihologul Andra Matei explică faptul că eticheta modifică așteptările, iar aceste așteptări transformă experiența de gust într-una bazată pe semnificația socială a alimentului.
Din punct de vedere biologic, carnea oferă proteine, fier, zinc și vitamina B12, fiind o sursă concentrată de nutrienți. Totuși, specialistul Elena Coșbuc subliniază că necesarul de proteine pentru bărbați poate fi acoperit și printr-o dietă vegetală bine construită. Diferența dintre necesarul nutrițional și ideea că un bărbat trebuie să mănânce carne este una de natură culturală, nu biologică, fiind construită în jurul rolului tradițional al vânătorului.
Asocierea dintre carnea consumată și identitatea masculină are rădăcini istorice profunde în societățile tradiționale. În trecut, vânătoarea era considerată un rol masculin, prin care bărbatul aducea hrana prin forță și curaj. Această imagine a vânătorului a contribiuit la construirea unui ideal al bărbatului puternic, capabil să protejeze familia, simboluri care persistă în prezent prin încărcătura culturală a alimentelor de origine animală.