Jean-Luc Mélenchon, liderul formațiunii de stânga radicală Franța Nesupusă, prezintă o ascensiune neașteptată în cursa pentru președinția Franței. Un sondaj realizat de Cluster 17 pentru POLITICO indică faptul că acesta ar putea obține destul de multe voturi pentru a se califica în turul al doilea al alegerilor. În acest scenariu, liderul stângii ar putea ajunge să îl înfrunte pe candidata extremei drepte, Marine Le Pen, într-o confruntare care ar marca o schimbare majoră în politica franceză.
Analiza realizată de Cluster 17 a luat în considerare două scenarii diferite, în funcție de eventuala candidatură a unor foști prim-miniștri din perioada președinției lui Emmanuel Macron. Dacă Gabriel Attal ar intra în cursă, acesta ar obține 13,5% din voturi, în timp ce Mélenchon s-ar situa pe locul al doilea cu 20%, în timp ce Marine Le Pen ar conduce cu 31%. În cazul în care candidatul ar fi Édouard Philippe, atât acesta, cât și Mélenchon ar obține câte 19%, în timp ce Le Pen ar rămâne pe primul loc.
Suportul pentru Jean-Luc Mélenchon este deosebit de ridicat în rândul tinerilor, reprezentând o forță electorală semnificativă. Potrivit datelor furnizate de Cluster 17, 47% dintre alegătorii cu vârste între 18 și 34 de ani intenționează să îl voteze pe acesta în primul tur, o cifră mult mai mare decât cei 22,2% pentru Marine Le Pen. În schimb, candidata partidului Adunarea Națională deține un avantaj clar în segmentul de vârstă între 50 și 64 de ani, unde este creditată cu 43,8% din intențiile de vot.
O posibilă confruntare între Mélenchon și Le Pen ar reprezenta o situație neobișnuită pentru sistemul politic francez. Din anul 1958 încoace, în turul decisiv al alegerilor prezidențiale a existat întotdeauna cel puțin un candidat provenit din zona tradițională de centru-stânga sau centru-dreapta. Deși cei doi politicieni au poziții foarte diferite pe numeroase dosare, aceștia împărtășesc anumite critici față de actuala arhitectură europeană și față de apartenența Franței la NATO.
Ascensiunea lui Jean-Luc Mélenchon este susținută și de propuneri economice populare, precum ștergerea unei părți din datoria suverană a Franței, idee susținută de 43% dintre francezi. Totuși, liderul Franța Nesupusă se confruntă cu un nivel ridicat de respingere în afara bazei sale electorale. Conform sondajului, 73% dintre cei chestionați au declarat că există „puține sau nicio șansă” să îl voteze vreodată pe acesta, o cifră mai mare decât cea pentru Marine Le Pen, care a înregistrat 62%.
Sistemul electoral francez este structurat pe un model de vot cu două tururi, unde alegătorii selectează inițial mai mulți candidați, pentru ca în etapa a doua să rămână doar cei mai populari. Această procedură determină candidații să își organizeze campaniile pentru a atrage voturi suficiente în primul tur pentru a trece pragul de calificare. În prezent, candidații moderați precum Gabriel Attal și Édouard Philippe se luptă pentru a fi considerați succesorii lui Emmanuel Macron.