Parlamentul Italiei a aprobat modificări majore ale sistemului electoral, o mișcare susținută direct de premierul Giorgia Meloni. Proiectul de reformă a fost adoptat în urma unui vot care a înregistrat 227 de voturi pentru și 164 de voturi împotrivă. Această decizie legislativă vine în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare ce urmează să fie organizate în cursul anului viitor, schimbând radical modul în care sunt distribuite mandatele în țară.
Noua legislație elimină sistemul electoral mixt utilizat până în prezent în Italia. În regimul actual, aproximativ o treime dintre parlamentari sunt aleși printr-un sistem majoritar, unde candidatul cu cele mai multe voturi într-o circumscripție obține mandat, în timp ce restul locurilor sunt distribuite proporțional. Reforma propusă de guvern trece către un sistem bazat integral pe reprezentarea proporțională, modificând astfel structura de reprezentare în cadrul ambelor camere parlamentare.
O componentă centrală a noii reguli vizează coalițiile politice. Partidele care doresc să formeze o alianță vor fi obligate să prezinte, înainte de scrutin, un candidat comun pentru funcția de prim-ministru și un program politic unitar. Dacă o coaliție reușește să obțină cel mai mare număr de voturi și depășește pragul de 42% din totalul voturilor, aceasta va primi 105 mandate suplimentare. Din acest număr, 70 de locuri vor fi alocate Camerei Deputaților, iar 35 de mandate vor merge către Senat.
Giorgia Meloni a argumentat că această reformă va crește șansele ca alegerile să determine un câștigător clar și va contribui la formarea unor guverne mai stabile. Premierul a avertizat anterior că ar putea demisiona și ar putea convoca alegeri anticipate dacă proiectul ar fi fost respins de parlament. După vot, Meloni a respins speculațiile despre eventuale diviziuni în coaliția sa, afirmând că sunt uniți și hotărâți să respecte angajamentele față de cetățeni.
Opoziția a reacționat dur la această schimbare, acuzând coaliția de dreapta că încearcă să își asigure o permanență la putere. Elly Schlein, lidera Partidului Democrat (PD), a susținut că guvernul subminează principiile democratice, însă a declarat că rezultatul alegerilor nu va fi influențat de schimbarea legii. Dezbaterea a fost tensionată, reprezentanții de centru-stânga susținând că noile reguli sunt concepute special pentru a favoriza grupurile care fac parte din actualul guvern.
Guvernul condus de Giorgia Meloni a reușit să asigure o perioadă de stabilitate politică neobișnuit de lungă de la preluarea mandatului în anul 2022. Luna trecută, executivul italian a fost recunoscut ca fiind cel mai longeviv guvern de la finalizarea celui de-al Doilea Război Mondial. Mandatul actual al premierului se încheie oficial în octombrie 2027, însă organizarea alegerilor ar putea avea loc chiar în primăvara anului 2027.