Guvernul Italiei a adoptat un nou decret care vizează limitarea numărului de migranți nou-sosiți în cadrul claselor de școală și interzicerea purtării burqa și niqabului în instituțiile de învățământ. Premierul Giorgia Meloni, lider al partidului Frații Italiei, a prezentat aceste schimbări drept „măsuri de bun-simț” menite să faciliteze integrarea, susținând că acestea nu au scopul de a diviza societatea, ci de a ajuta efectiv procesul de adaptare.
Conform noilor reguli, în cadrul claselor va exista o limită de 30% pentru elevii care nu dețin o cunoaștere suficient de bună a limbii italiene. De asemenea, guvernul va introduce instrumente specifice pentru învățarea limbii naționale, iar părinții elevilor care prezintă dificultăți persistente de integrare sau de învățare vor fi direcționați către serviciile sociale. Aceștia vor fi obligați să urmeze cursuri gratuite de alfabetizare și de limba italiană, sub sancțiunea unor amenzi de până la 1.000 de euro în cazul nerespectării.
Ministrul Educației, Giuseppe Valditara, a explicat faptul că aceste măsuri vor intra în vigoare începând cu anul școlar 2027-2028. Impactul estimat asupra sistemului de învățământ este relativ limitat, afectând aproximativ 1.000 de clase, ceea ce reprezintă circa 0,3% din totalul claselor de la nivel național. Totuși, guvernul a precizat că vor exista excepții importante: elevii născuți și crescuți în Italia, sau cei care au urmat cel puțin doi ani de grădiniță ori trei ani de școală în țară, nu vor fi vizați de aceste restricții.
Decizia a generat critici din partea activiștilor pentru drepturile omului, care consideră că guvernul încearcă să atragă electoratul de extremă dreapta înainte de alegerile generale. Daniela Ionita, din grupul Italians Without Citizenship, a subliniat că aproximativ 60% dintre elevii care ar putea fi considerați străini s-au născut deja în Italia. Politologul Marco Tarchi, profesor la Universitatea din Florența, a susținut că aceste măsuri sunt determinate de temerile legate de apariția unor noi provocări politice din partea flancului drept.
Presiunea politică vine și de la partidul Futuro Nazionale (FN), care a început să mobilizeze extrema dreapta. Sondajele recente indică faptul că acest nou partid ar putea obține aproximativ 8% din voturi la alegerile estimate pentru primăvara anului 2027. Criticii susțin că Giorgia Meloni utilizează această retorică pentru a masca rezultatele limitate ale guvernării sale, argumentând că, dacă se elimină decretele legate de securitate sau migrație, programul politic și economic al guvernului ar rămâne fără realizări concrete.
În contextul european actual, discuțiile privind politicile de integrare și controlul migrației rămân subiecte sensibile pentru guvernele membre. În timp ce unele administrații adoptă măsuri de restricționare, Comisia Europeană monitorizează constant implementarea directivelor și procedurile de infringement în diverse domenii pentru a asigura respectarea normelor comune ale Uniunii Europene, într-un climat politic marcat de o creștere a partidelor de dreapta.