Indicele global al sărăciei a înregistrat o creștere pentru prima dată de la crearea sa în anul 2010, conform noilor date oficiale. Raportul anual publicat pentru anul 2026 de PNUD și centrul de cercetare OPHI relevă faptul că numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie acută a crescut cu 51,5 milioane de oameni față de perioada precedentă. Această evoluție marchează o schimbare majoră, fiind prima creștere înregistrată în șaisprezece ani de către aceste organizații internaționale.
Administratorul PNUD, Alexander De Croo, a subliniat gravitatea situației, considerând că această creștere trebuie să funcționeze ca un semnal de alarmă pentru întreaga lume. În spatele acestor date se află aproximativ 1,2 miliarde de oameni care se confruntă cu un cerc vicios format din foamete, lipsa accesului la educație, precum și acces inadecvat la apă curată și electricitate. Alexander De Croo a menționat că progresul este posibil atunci când țările abordează aceste provocări prin acțiuni decisive și colective.
Analiza detaliată a raportului arată că o parte semnificativă din populația afectată este formată din copii, aceștia reprezentând mai mult de jumătate din total, respectiv 51,5%. Organizațiile precizează însă că factorul demografic joacă un rol major în această majorare a cifrelor. De asemenea, datele noi au fost disponibile doar pentru 13 din cele 108 țări care au fost acoperite de acest raport de monitorizare globală, ceea ce oferă o imagine parțială asupra situației.
Deși cifrele globale sunt îngrijorătoare, raportul prezintă și aspecte de progres, indicând faptul că 33 de țări au reușit să înjumătățească proporția populației care trăiește în sărăcie în ultimii șaisprezece ani. Printre acestea se numără șase țări din Africa Subsahariană, în timp ce cel mai rapid progres a fost observat în Asia, în special în China și Vietnam. Totuși, sărăcia extremă afectează în continuare disproporționat zonele rurale, unde trăiesc aproximativ 83,3% dintre săracii lumii.
Majoritatea persoanelor cele mai afectate se concentrează în Africa Subsahariană și în Asia de Sud, inclusiv pe subcontinentul indian, care este cea mai dens populată regiune de pe Pământ. Sărăcia multidimensională este evaluată prin indicatori care includ lipsa locuințelor adecvate, a sistemelor de salubritate, a electricității, a combustibilului pentru gătit, a alimentelor și a accesului la educație. Aceste elemente definesc dificultățile economice și sociale la care se confruntă miliardele de oameni monitorizați.
Sărăcia multidimensională este un concept utilizat de organizațiile internaționale pentru a măsura nu doar veniturile, ci și lipsurile fundamentale care afectează calitatea vieții. Această abordare permite identificarea problemelor de infrastructură și de servicii publice, precum accesul la apă sau educație, care sunt esențiale pentru dezvoltarea umană. Monitorizarea acestor indicatori este crucială pentru guvernele care doresc să implementeze politici de combatere a sărăciei pe termen lung.