Schimbările climatice afectează tot mai sever mediile urbane din Europa, provocând o creștere alarmantă a mortalității cauzate de temperaturile extreme. Conform unui raport recent, numărul deceselor asociate căldurii în orașe a crescut, în medie, cu 82 de decese la un milion de locuitori în perioada 2015-2024, atunci când acesta este comparat cu intervalul de timp 1991-2000. Fenomenul este observat la nivelul unei mari proporții din continent, reflectând o realitate climatică tot mai dură pentru populația urbană.
Analiza detaliată arată că mortalitatea cauzată de căldură a crescut în 98,7% dintre orașele studiate în perioada 2015-2024, față de perioada 1991-2000. Impactul nu este însă uniform pe întreg continentul, Europa de Sud fiind mult mai grav afectată decât restul regiunilor. În Europa de Vest, creșterea deceselor a fost de 64 de unități la un milion de locuitori, în timp ce în sudul Europei, numărul deceselor a crescut cu 132 la un milion de locuitori, ceea ce reprezintă o creștere de 161%.
Pe lângă temperaturile ridicate, raportul „Europe Cities Report 2026”, publicat de revista științifică The Lancet, semnalează și probleme legate de calitatea aerului. Între anii 2003 și 2023, numărul zilelor în care locuitorii orașelor europene au fost expuși la fumul toxic produs de incendiile de vegetație a crescut în aproape 10% dintre localitățile analizate. La nivel european, această creștere a fost de 7%, iar cele mai afectate zone rămân orașele situate în sudul și estul continentului.
Echipa de cercetători care a coordonat acest studiu este formată din Cathryn Tonne și José Chen-Xu, de la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal). Aceștia au analizat 28 de indicatori diferiți privind efectele schimbărilor climatice asupra sănătății în peste 800 de orașe europene, utilizând date de la Eurostat și alte surse. Autorii subliniază că orașele au un rol central în combatarea schimbărilor climatice prin implementarea unor măsuri de adaptare și reducerea emisiilor de carbon.
Cercetările indică faptul că temperaturile tot mai ridicate favorizează și răspândirea unor boli infecțioase care anterior erau considerate exclusiv tropicale. Acest lucru se datorează faptului că țânțarii responsabili pentru transmiterea acestor boli sunt tot mai răspândiți pe teritoriul Europei. Pe lângă riscurile directe de deces cauzate de caniculă, extinderea acestor patogeni reprezintă o provocare suplimentară pentru sistemele de sănătate publică din zonele urbane europene.
Fenomenele climatice extreme, precum valurile de căldură sau incendiile de vegetație, sunt parte dintr-un context global de instabilitate environmentală. Aceste schimbări nu afectează doar sănătatea directă a populației, ci pot influența și stabilitatea economiilor locale. Monitorizarea indicatorilor de sănătate publică și adaptarea infrastructurii urbane sunt necesare pentru a construi comunități mai rezistente în fața acestor riscuri climatice tot mai frecvente.