În România, impactul temperaturilor extreme asupra sănătății a atins niveluri alarmante în perioada verii anului 2025. Conform raportului Starea Climei 2026, căldura a fost asociată cu 2.879 de decese în intervalul iunie-septembrie, o cifră care depășește de două ori numărul persoanelor care pieri în accidentele rutiere pe parcursul întregului an. Acest fenomen reflectă o vulnerabilitate crescută a populației în fața episoadelor de caniculă.
Analiza comparativă evidențiază o discrepanță majoră între riscurile climatice și cele stradale. Pe tot parcursul anului 2025, accidentele rutiere au provocat aproximativ 1.300 de decese în România, ceea ce reprezintă o rată de 68 de decese la un milion de locuitori. În contrast, în doar patru luni de vară, temperaturile extreme au generat o mortalitate mult mai ridicată, subliniind faptul că pericolele climatice sunt o amenințare majoră pentru viața cetățenilor.
Vârsta reprezintă un factor critic în distribuția mortalității cauzate de temperaturi ridicate. În vara anului 2025, riscul ca o persoană de peste 75 de ani să moară din cauza căldurii a fost de aproximativ 21 de ori mai mare decât în cazul unei persoane mai tinere. Raportul indică faptul că 2.070 de decese s-au produs în rândul celor peste 75 de ani, în timp ce pentru restul populației s-au înregistrat 1.090 de decese.
Impactul căldurii nu este uniform pe teritoriul țării, fiind mult mai sever în regiunile de sud și sud-est. Județul Teleorman a înregistrat cea mai mare rată, cu 490 de decese la un milion de locuitori, fiind urmat de Dolj și Brăila. În regiunile din centru și nord, cifrele sunt semnificativ mai mici, precum în cazul județului Bistrița-Năsăud, unde s-au estimat doar 18 decese la un milion de locuitori, evidențiind o adaptare climatică diferită.
Efectele temperaturilor extreme depășesc complicațiile fizice, afectând direct sănătatea mintală a populației. Expunerea la căldură poate deteriora somnul, poate accentua anxietatea, depresia și poate afecta funcțiile cognitive. Studiile arată că, în urma valurilor de căldură, frecvența prezentărilor la serviciile de urgență și numărul internărilor pentru probleme de sănătate mintală rămân ridicate chiar și la 5-7 zile după încetarea perioadelor de temperaturi extreme.
Fenomenul de încălzire globală este documentat prin creșterea frecvenței și intensității acestor episoade de caniculă. Datele oficiale arată că, începând cu anul 2015, fiecare creștere a temperaturii cu 1°C în Europa a fost asociată cu un număr suplimentar de decese. În România, această corelație este de aproximativ 89 de decese la un milion de locuitori pentru fiecare grad în plus, o valoare de două ori și jumătate mai mare decât media europeană.