Horia Constantinescu, fost președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și fost candidat al PSD la Primăria Constanța în 2024, a făcut declarații surprinzătoare despre regimul chinez. După o vizită de mai puțin de o săptămână în China, acesta a publicat pe Facebook un videoclip în care își exprimă dorința de a schimba statutul de european. Constantinescu susține că ar renunța imediat la cetățenia pe care o deține pentru a deveni cetățean chinez.
Motivul principal pentru această dorință pare a fi impresia de siguranță, curățenie și dezvoltare economică pe care a avut-o în țara asiatică. Fostul șef al ANPC a subliniat prezența spațiilor verzi, a zgârie-norilor și a oamenilor zâmbitori, folosind ca argument central o vizită într-un centru comercial din Guangzhou. Într-un mall, el a filmat magazine de branduri internaționale și cozile de la Apple, întrebându-se dacă un stat atât de rău ar putea funcționa atât de bine.
Constantinescu pune la îndoială reputația regimului comunist de la Beijing, sugerând că informațiile prezentate în Europa ar putea fi o intoxicare. El contestă imaginea sistemului chinez, întrebându-se dacă adevărul ar trebui administrat diferit. Totuși, această perspectivă ignoră faptul că, în China, libertatea de a critica Partidul Comunist este extrem de limitată, spre deosebire de România, unde cetățenii pot critica liber conducătorii sau pot candida împotriva lor.
Organizațiile internaționale documentează o situație diferită de impresiile turistice, raportul Freedom House pentru 2026 indicând faptul că China primește doar 9 puncte din 100 pentru drepturi politice și libertăți civile. Regimul este clasificat drept o țară neliberă, existând arestări și persecuții împotriva activiștilor. În literatura de specialitate, există conceptul de „cele cinci otrăvuri”, care include mișcarea pentru democrație, mișcarea tibetană, militanții uiguri, Falun Gong și susținătorii independenței Taiwanului.
În timp ce vitrinele magazinelor par moderne, controlul politic asupra acestor grupări rămâne sever. Autoritățile chineze utilizează argumente de securitate pentru a justifica politicile aplicate în regiuni precum Xinjiang sau pentru a reprima activismul din Hong Kong. Aceste aspecte de represiune politică și limitarea drepturilor fundamentale nu sunt vizibile în imaginile cu centre comerciale sau cozi la magazinele de electronică, oferind o imagine parțială a realității de guvernare din China.
Contextul politic și economic al relațiilor cu Beijingul este unul complex, implicând atât parteneriate, cât și riscuri strategice. Uniunea Europeană analizează China simultan ca partener de cooperare, competitor economic și rival sistemic. În România, dependențele economice sunt vizibile, de exemplu prin datele care arată că aproximativ 99,2% din importurile cargo aeriene de la Aeroportul Oradea în perioada anului 2026 proveneau din China.