Guvernul francez a purtat discuții secrete cu operatorii de telecomunicații pentru a analiza posibilitatea de a bloca accesul la internetul mobil și la rețelele sociale în timpul protestelor violente. Ministerul de Interne de la Paris a încercat să identifice soluții tehnice prin care să restricționeze utilizarea platformelor digitale în zonele considerate critice. Scopul principal al acestui demers a fost limitarea capacității manifestanților de a se coordona în timpul episoadelor de agresiune.
Solicitarea a fost transmisă direct de prim-ministrul Sébastien Lecornu către infrastructura de comunicații a țării. Într-o scrisoare dezvăluită de publicația Blast, acesta cerea operatorilor să fie pregătiți pentru blocarea accesului la platforme precum TikTok, Instagram, Snapchat și X. Oficialii din cabinetul lui Sébastien Lecornu, precum și reprezentanți din Ministerul Tehnologiei și din Ministerul de Interne, nu au negat existența acestei scrisori sau a măsurii propuse.
Decizia radicală a fost luată de autorități din cauza temerilor că violențele survenite pe 17 octombrie s-ar putea repeta sau amplifica în weekendul următor. Totuși, datele din teren au arătat un număr mult mai mic de incidente decât se anticipase. Un angajat al unui furnizor de servicii de telecomunicații a declarat că scopul era blocarea canalelor de comunicare folosite de bandele pentru a se întâlni și organiza, deși o astfel de măsură ar fi afectat și protestatarii pașnici.
Implementarea unei astfel de restricții într-un anumit cartier este dificilă din punct de vedere tehnic, iar întreruperea internetului mobil ar putea afecta servicii esențiale. Acestea includ plățile mobile, sistemele de supraveghere și comunicațiile de urgență. Ca alternativă mai puțin drastică, Guvernul a luat în considerare dezactivarea funcțiilor de geolocalizare. Această soluție ar avea scopul de a preveni adunările unor persoane care nu se cunosc între ele în zonele sensibile.
În paralel, Parlamentul de la Paris dezbate proiectul de lege „cine strică, plătește” („who breaks pays”), care introduce răspunderea financiară a participanților la revolte. Noua legislație ar obliga platformele să elimine conținutul care incită la agresiuni, furturi sau distrugeri în maximum 24 de ore. În cazul conținutului care îndeamnă la insurecție, termenul de eliminare ar trebui redus la o singură oră, pentru a preveni perturbarea gravă a ordinii publice.
Alți parlamentari propun măsuri suplimentare pentru controlul ordinii, precum monitorizarea persoanelor care provoacă tulburări prin utilizarea supravegherii video bazate pe algoritmi. De asemenea, se discută sancționarea platformelor de comerț online care nu reușesc să prevină vânzarea de bunuri furate în timpul tulburărilor. Aceste inițiative legislative fac parte dintr-un efort mai larg de reglementare a comportamentului online și a responsabilității platformelor digitale în perioadele de instabilitate socială.