Deciziile pe care le luăm în ceea ce privește locul în care alegem să trăim sau programul nostru zilnic ar putea fi influențate de profilul nostru genetic. Un studiu internațional de amploare, care a implicat peste un milion de persoane, indică faptul că genele pot juca un rol în determinarea anumitor trăsături ale personalității și a stilului de viață.
Cercetătorii au analizat datele din 46 de cohorte, numărul participanților variind între 611.000 și 1,14 milioane de persoane, în funcție de trăsătură. În cadrul acestui studiu, publicat în revista Nature, au fost identificate 1.260 de variante genetice asociate cu cinci mari trăsături ale personalității: extraversie, agreabilitate, conștiinciozitate, nevrotism și deschidere către experiențe. Dintre acestea, 824 de variante nu fuseseră asociate anterior cu trăsăturile respective.
Un aspect remarcabil al cercetării este modul în care profilul genetic poate influența locația rezidențială. Analizând datele a 419.000 de participanți din UK Biobank, s-a observat că persoanele cu o deschidere mai mare către experiențe au o probabilitate crescută de a se muta în centre profesionale sau zone cosmopolite. În schimb, variantele asociate cu conștiinciozitatea au fost legate de mutarea din zonele cosmopolite către suburbii mai prospere.
Studiul a explorat și nivelul de activitate pe parcursul a 24 de ore pentru aproximativ 95.000 de persoane. Rezultatele arată că profilurile genetice legate de deschiderea către experiențe sunt corelate cu o activitate mai intensă în timpul nopții. Pe de altă parte, trăsătura conștiinciozității a fost asociată cu o activitate mai ridicată în timpul zilei, oferind indicii despre ritmul de viață al indivizilor.
Legăturile genetice se extind și către sănătate și carieră. Variantele asociate cu conștiinciozitatea au fost corelate cu un indice de masă corporală mai mic, activitate fizică mai multă și un număr redus de internări. De asemenea, deschiderea către experiențe a prezentat legături cu veniturile obținute și cu schimbarea mai frecventă a locului de muncă, deși autorii subliniază că ADN-ul nu poate prezice viața unei persoane.
Aceste descoperiri despre influența geneticii asupra comportamentului uman vin într-un context în care studiile de profil și analiza datelor de largă scansiune devin tot mai comune în cercetarea socială. Deși rezultatele arată tendințe la nivel de populație, cercetătorii precizează că efectele fiecărei variante genetice sunt foarte mici și mediul rămâne un factor crucial în formarea deciziilor individuale.