Fructele și legumele consumate în prezent au o valoare nutritivă cu 50% mai mică față de cea pe care o aveau în anii 1960, conform unui nou studiu. Cercetătorii de la Deep Science Ventures, o organizație cu sediul în Marea Britanie, au descoperit că produsele agricole din SUA sunt mult mai sărace în nutrienți esențiali. Această scădere drastică a calității este cauzată de degradarea accentuată a calității solului utilizat în agricultură.
Din cauza acestor schimbări, consumatorii ar trebui să mănânce de două ori mai multe fructe și legume pentru a obține aceeași cantitate de minerale precum cupru, magneziu sau potasiu. Nu doar produsele proaspete sunt afectate, deoarece și pâinea, cerealele, merele, mazărea și morcovii au pierdut între 20% și 50% din cantitatea de nutrienți esențiali. Această scădere sistematică a densității minerale și proteice a fost identificată prin analiza bazelor de date istorice și a arhivelor agricole.
Will Summers, unul dintre autorii raportului, explică faptul că, deși securitatea alimentară a fost măsurată timp de 60 de ani în funcție de calorii, rezultatele au fost remarcabile doar din acel punct de vedere. Totuși, în acest interval, s-a redus în tăcere conținutul nutritiv al alimentelor. Procesul a început odată cu Revoluția Verde din anii 1960, când sistemele agricole s-au concentrat pe creșterea producției și a randamentului culturilor, neglijând însă calitatea nutrițională.
Această transformare a contribuit la fenomenul numit „foame ascunsă”, care reprezintă carențe de micronutrienți chiar și atunci când oamenii consumă suficiente calorii. În prezent, această problemă afectează două miliarde de persoane la nivel mondial. Cercetătorii vorbesc despre o „triplă povară”, situație în care obezitatea coexistă cu deficiențele de micronutrienți, proces facilitat și de răspândirea alimentelor ultraprocesate care maschează scăderea valorii nutriționale.
Impactul economic și social al acestor carențe este semnificativ, costând țările până la 3% din produsul intern brut anual. Pierderile provin din scăderea productivității și din creșterea cheltuielilor cu serviciile medicale, crescând totodată riscul de boli cronice. Fenomenul poate afecta grav sănătatea mamelor și dezvoltarea copiilor. Factori precum creșterea dioxidului de carbon din atmosferă și politicile agricole axate doar pe recolte mari riscă să agraveze criza.
Problema nutriției globale este strâns legată de modul în care sistemele agricole moderne gestionează resursele de mediu. Degradarea solului și schimbările climatice influențează direct compoziția chimică a plantelor cultivate. Pentru a combate această tendință, experții recomandă extinderea practicelor agricole care îmbunătățesc materia organică din sol și crearea unor rețele naționale de monitorizare a nutrienților pentru a asigura calitatea recoltelor.