Guvernul Franței a anunțat o mobilizare masivă a forțelor de ordine pentru sâmbătă, după ce revoltele și actele de jaf au afectat orașe precum Paris, Marsilia și Lyon pe 17 octombrie. Premierul Sebastien Lecornu a declarat că prioritatea imediată a statului este restabilirea ordinii publice în zonele afectate de violențe. Această decizie vine după ce autoritățile au constatat că centrele marilor orașe au rămas vulnerabile în fața atacurilor.
Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a confirmat că armata va fi mobilizată alături de poliție pentru a gestiona situația tensionată. Nunez și-a asumat responsabilitatea pentru eșecurile recente, oferind scuze pentru lacunele din gestionarea crizei. Guvernul a promis o revizuire completă a tacticilor de intervenție, în urma criticilor privind incapacitatea forțelor de securitate de a menține controlul asupra străzilor în timpul episoadelor de violență.
Sebastien Lecornu a atribuit tulburările unor grupări de extremă stânga, prezentând situația ca pe o alegere între violență și Republică. În același timp, acești manifestanți susțin că guvernul a subestimat furia populației, alimentată de costul ridicat al vieții și de degradarea serviciilor publice. Pe fondul acestor tensiuni, Parlamentul a decis înființarea unei comisii de anchetă, în timp ce 200 de anchetatori încearcă să identifice persoanele implicate în jafuri.
În orașul Limoges, poliția a arestat marți un bărbat suspectat că a provocat un incendiu la o primărie istorică. Acesta făcea parte dintr-o grupare de extremă stângă și se afla deja pe o listă de supraveghere a serviciilor de securitate. Totodată, Sylvain Maillard, deputat din partidul Renaissance, a semnalat că anumite aplicații mobile au fost folosite de participanții la revolte ca un sistem de comunicare de tip walkie-talkie.
Tensiunile sociale sunt alimentate și de apelurile la protest ale organizației studențești UNEF și ale grupărilor „Gilets Jaunes”. Organizația UNEF a promis menținerea presiunii asupra guvernului condus de Macron, invocând subfinanțarea sistemului de învățământ. În paralel, mișcarea „Gilets Jaunes” a solicitat noi acțiuni de protest din cauza creșterii costurilor la combustibil, revenind în prim-planul politic după o perioadă de inactivitate.
Această criză socială apare într-un context de dificultăți bugetare la nivel național și amplifică tensiunile politice înainte de alegerile prezidențiale de anul viitor. În Europa, protestele similare din Italia și Albania au ridicat temeri privind extinderea nemulțumirilor legate de nivelul de trai pe întregul continent. În Franța, situația este agravată de scorurile ridicate pe care le înregistrează candidații de extremă dreaptă și de extremă stângă în sondajele recente.