Franța traversează o perioadă de instabilitate profundă, marcată de o succesiune de perturbări care afectează atât ordinea publică, cât și piețele financiare. Protestele studențiștilor, care au dus la închiderea sutelor de școli și la confruntări cu poliția, se adaugă la blocajele portuarelor și la grevele din sectorul public. Această situație de haos social coincide cu eforturile guvernării de a găsi soluții pentru finanțarea statului social, într-un context de incertitudine politică majoră.
Problemele economice sunt alimentate de costurile ridicate ale împrumuturilor și de creșterea prețurilor la combustibil. Pe piețele financiare, randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a ajuns la aproximativ 5%, un nivel dintre cele mai înalte din Uniunea Europeană. Această evoluție semnalează lipsa încrederii investitorilor în capacitatea guvernului de a gestiona provocările economice. Kenneth Rogoff, profesor de economie la Harvard, a comparat situația actuală cu un „accident de tren în slow-motion”.
Datoria publică a țării a ajuns la aproximativ 4 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă 119% din producția economică anuală. Pe fondul creșterii ratelor dobânzilor, se estimează că costul serviciului datoriei va crește la circa 100 de miliarde de dolari în anul 2027. Aceste presiuni financiare sunt agravate de costurile crescute în domeniile sănătății și pensiilor, cauzate de îmbătrânirea populației, precum și de cheltuielile militare necesare în contextul războiului din Ucraina.
Pentru a redresa deficitul bugetar, prim-ministrul Sébastien Lecornu propune măsuri dure, precum majorarea unor impozite și înghețarea cheltuielilor pentru ajutoarele pentru locuințe sau alocațiile familiale. Guvernul va avea nevoie de sprijinul partidului lui Marine Le Pen, „Adunarea Națională”, pentru a evita blocajul legislativ. Partidul de extremă dreaptă deține 118 din cele 577 de locuri în Parlament, fiind cel mai mare grup politic. Analistul Mujtaba Rahman de la Eurasia Group compară momentul actual cu referendumul Brexit-ului.
Contextul politic este dominat de pregătirile pentru alegerile prezidențiale de primăvara viitoare, în care Marine Le Pen apare în avantaj în sondaje. Există temeri că o victorie a extremei drepte sau a extremei stângi ar putea schimba radical direcția țării. Jean-Yves Camus, politolog la Fundația Jean Jaurès, susține că regimul se află la sfârșitul mandatului, fără un plan clar pentru următoarele luni. Instabilitatea politică adaugă o presiune suplimentară asupra piețelor, care urmăresc orice schimbare de putere.
Istoricul tulburărilor sociale în Franța include mișcarea „vestelor galbene” din perioada 2018-2020, care a început ca un protest împotriva prețurilor la combustibil. În prezent, presiunea asupra prețurilor la energie este menținută de conflictele internaționale, ceea ce a forțat liderii din cadrul Grupului celor 7 să elibereze rezerve de motorină și țiței pentru a atenua costurile la pompă.