Franța se confruntă cu o situație de instabilitate majoră după ce protestele naționale împotriva costului ridicat al vieții au degenerat în violențe extreme. Peste jumătate de milion de manifestanți au ocupat străzile în întreaga țară, însă în marile orașe evenimentele s-au transformat rapid în arene de confruntare între mulțimi și forțele de ordine. Situația este marcată de incendii, distrugeri masive de proprietăți și jafuri organizate în magazine de lux sau supermarketuri.
Prim-ministrul Sebastien Lecornu a criticat dur intensitatea violenței, raportând un bilanț de 1.200 de persoane arestate și 150 de polițiști răniți. În orașul Saint-Etienne, un incident tragic a avut loc, un băiat de 17 ani suferind amputarea mâinii drepte după ce a fost lovit de o grenadă de control al mulțimii. Forțele de ordine au fost nevoite să utilizeze gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a contracara manifestanții care aruncau cu proiectile și artificii.
Jafurile au vizat numeroase orașe, inclusiv Paris, Marsilia, Nisa, Nantes, Bordeaux, Limoges, Lille, Toulouse și Strasbourg. Grupuri de bărbați mascați au atacat magazine, spărgând obloanele metalice pentru a prăda țigări, ochelari de soare, haine, bijuterii și alimente. În Paris, pe Bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte, inclusiv locații precum Galeries Lafayette, Lacoste sau magazine de telefoane mobile, în timp ce locuitorii au fost nevoiți să își închidă ferestrele din cauza gazelor lacrimogene.
Patrimoniul istoric a fost sever afectat, clădirea primăriei din Limoges, un monument istoric construit în 1883, fiind aproape complet distrusă de un incendiu care a cauzat prăbușirea acoperișului. În Marsilia, manifestanții au reușit să intre pentru scurt timp în clădirea primăriei, lăsând simboluri anarhiste pe pereți. Alte sedii administrative din Lille și Bordeaux au fost, de asemenea, victime ale vandalismului, fiind descrise de autorități ca fiind ținte ale unor acte deliberate de huliganism.
Președintele a declarat că cei care au provocat vandalismul și jafurile vor fi urmăriți penal, subliniind că nu există loc pentru violență în republică. Pe plan politic, Marine Le Pen a condamnat revoltele, acuzându-l pe Jean-Luc Melenchon că a legitimat violența, în timp ce acesta a cerut manifestanților să evite jafurile. Din SUA, JD Vance a criticat situația, atribuind problemele importării unor modele externe în Franța, în timp ce protestele au loc la șase luni înainte de alegerile prezidențiale.
Această mobilizare socială a fost inspirată de apeluri pe rețelele de socializare pentru revigorarea mișcării „vestelor galbene” din 2018. Tensiunile au crescut după ce protestele au început în școlile din suburbiile sărace ale Parisului, legată de infrastructura precară și absența profesorilor. Un sondaj realizat pe 2.000 de persoane în octombrie a indicat faptul că aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de inflație și de creșterea costului vieții.