Belgianul Francis Halzen a fost desemnat marți noul laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, după decizia Academiei din Stockholm. Anunțul a fost făcut de Secretarul general al Academiei, Ellen Moons, care a subliniat munca de decenii a savantului în domeniul particulelor subatomice. Această distincție supremă îi este acordată pentru studiul asupra neutrinilor, particule care permit descifrarea misterelor universului îndepărtat și explicarea fenomenelor din afara sistemului nostru solar.
Ideea de a utiliza calotele glaciare pentru detectarea acestor particule a fost propusă de Francis Halzen încă din anul 1988. Neutrinii sunt particule subatomice omniprezente care pot traversa Pământul sau corpurile umane fără a lăsa urme vizibile. Totuși, atunci când un neutrin lovește rareori un nucleu atomic, procesul produce o sclipire de lumină foarte slabă. Savantul a identificat gheața de la Polul Sud ca fiind mediul ideal pentru aceste observații, datorită stabilității sale și absenței cutremurelor.
Proiectul a condus la construcția Observatorului IceCube, care a fost finalizat în anul 2011. Prin utilizarea unui kilometru cub de gheață, senzorii instalate au reușit să confirme prezența neutrinilor care provin din afara sistemului solar. Această realizare tehnologică transformă gheața polară într-un instrument uriaș de cercetare. Senzorii înregistrează continuu interacțiunile particulelor, oferind date directe din medii cosmice extrem de violente, unde energia depășește de un milion de ori nivelul atins în laboratoarele de pe Pământ.
Neutrinii de înaltă energie sunt esențiali deoarece își păstrează direcția și energia în timpul parcursului prin spațiu. Această proprietate permite cercetătorilor să obțină informații nealterate din inima fenomenelor cosmice. Deși originea exactă a acceleratoarelor naturale care lansează aceste particule rămâne o temă de cercetare, datele colectate de Observatorul IceCube au potențialul de a dezvălui în viitor fenomene cosmice complet noi. Astfel, munca lui Francis Halzen oferă indicii prețioase despre funcționarea universului.
Distincția îi urmează succesului cercetătorilor americani din 2025, când John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis au fost premiați pentru studiile asupra tunelării cuantice. De la înființarea sa în 1901, au fost acordate 119 premii Nobel pentru Fizică. Statisticile arată că doar 47 de distincții au avut un singur laureat, precum cazul lui Albert Einstein în 1921. De asemenea, John Bardeen este singura persoană care a fost premiată de două ori în această categorie de fizică.
Sezonul Nobel din 2026 urmează să continue miercuri, 7 octombrie, cu premiul pentru Chimie, fiind urmat de Literatura de joi și Premiul Nobel pentru Pace de vineri. Seria de premii se va încheia luni, 12 octombrie, cu distincția pentru Economie. În perioada recentă, premiul Nobel pentru Medicină a fost deja acordat, marcând începutul acestui ciclu de recunoaștere a excelenței științifice la nivel mondial.