Finlanda a reușit să își mențină dominanța în topul națiunilor cele mai fericite, ocupând din nou prima poziție în cadrul noului Raport Mondial al Fericirii. Clasamentul pentru anul 2026 relevă o situație interesantă, în special prin poziția ocupată de Israel, care se află pe locul al opta. Această prezență în topul celor mai bune țări este considerată surprinzătoare, având în vedere contextul de conflict militar prin care trece această regiune a lumii.
Israel a obținut un scor de 7,187 din maximum 10 puncte la evaluarea calității vieții, reușind să le depășească pe cele ale Luxemburgului și Elveția. Această performanță îl transformă în singura țară din Orientul Mijlociu care reușește să se impună în topul primelor 20 de locuri ale clasamentului global. Deși țara se confruntă cu un război activ, rezultatele sale rămân competitive în raport cu alte state din lume.
Este important de precizat că acest raport nu măsoară starea de bine imediată a cetățenilor într-un moment specific de criză. Clasamentul se fundamentează pe o medie calculată pe o perioadă de trei ani, utilizând răspunsurile colectate între anii 2023 și 2025. Astfel, evaluarea reflectă modul în care oamenii își percep calitatea vieții în ansamblu, fără a fi influențată de evenimentele punctuale sau de stările de spirit de pe o singură zi.
În ceea ce privește restul topului, Finlanda a obținut un scor de 7,764, consolidându-și seria de nouă ani consecutivi pe prima poziție. Islanda urmează pe locul al doilea cu 7,540, iar Danemarca ocupă locul al treilea cu 7,539. Costa Rica a surprins prin locul patru, cu un scor de 7,439, fiind cea mai bună poziție din istoria acestei țări și cel mai înalt rezultat pentru o națiune latino-americană. Suedia, Norvegia și Țările de Jos completează restul primelor șapte locuri.
Metodologia utilizată pentru acest clasament se bazează pe o întrebare din cadrul Gallup World Poll, unde participanții își notează viața pe o scară de la zero la zece. Pe lângă această evaluare directă, cercetătorii iau în calcul și indicatori economici și sociali precum PIB-ul pe cap de locuitor, speranța de viață sănătoasă, nivelul de generozitate, sprijinul social, libertatea de alegere și percepția asupra corupției pentru a explica diferențele dintre state.
Evaluările privind calitatea vieții și stabilitatea socială sunt adesea utilizate pentru a înțelege reziliența populațiilor în fața unor crize geopolitice majore. În contextul actual al instabilității din diverse regiuni ale lumii, astfel de date oferă o perspectivă asupra factorilor care contribuie la bunăstarea pe termen lung, dincolo de evenimentele de securitate imediată.