Un nou raport elaborat de Climate Impact Lab, un grup de cercetare din cadrul Universității din Chicago, avertizează că fenomenul Super El Niño ar putea fi asociat cu aproximativ 451.000 de decese suplimentare cauzate de căldură la nivel global. Această perioadă critică este estimată între septembrie 2026 și februarie 2027, pe fondul unei creșteri a temperaturii medii globale de 1,2 grade Celsius. Cercetătorii subliniază că acest eveniment extrem expune populația unor temperaturi care ar trebui să devină normale abia peste două decenii.
Analiza detaliată arată că, în intervalul de șase luni cuprins între septembrie 2026 și februarie 2027, se estimează aproximativ 239.000 de decese suplimentare, cu o marjă de eroare de circa 11.000 de cazuri. Dacă prognozele se confirmă și fenomenul va persista până în primăvara anului 2027, numărul total de victime ar putea crește semnificativ. Acest lucru se datorează faptului că efectele temperaturilor peste medie sunt așteptate să continue și în lunile iunie și iulie, extinzând perioada de risc extrem.
Nigeria este identificată ca fiind țara cu cel mai mare risc, având o estimare de aproximativ 31.000 de decese suplimentare cauzate de căldură. Alte națiuni afectate grav sunt Sudanul, cu 17.500 de decese estimate, Niger, cu 10.000, și Ciad, cu 8.000 de victime potențiale. În Asia de Sud-Est, impactul va fi resimțit în Filipine, Vietnam, Thailanda și Cambodgia, cu un total de 19.400 de decese, în timp ce Indonezia ar putea înregistra aproximativ 19.300 de decese suplimentare.
Alte regiuni monitorizate includ India, cu 15.800 de decese estimate, și Brazilia, cu 13.300 de victime provocate de temperaturile ridicate. Italia ocupă locul 49 în clasamentul riscului, cu o estimare de aproximativ 780 de decese suplimentare. Cercetătorii au menționat că perioada de vârf a deceselor variază în funcție de regiune, însă pentru Nigeria și Indonezia, intervalul decembrie 2026 - februarie 2027 va fi cel mai critic, cu Nigeria atingând 15.400 și Indonezia 10.400 de decese estimate.
Echipa de cercetare a luat în calcul factori precum clima locală, capacitatea de adaptare și vulnerabilitatea populației la stresul termic. Persoanele vârstnice, copiii mici și cei cu boli cardiovasculare sau respiratorii sunt cei mai expuși. Tamma Carleton, una dintre autorii studiului, a subliniat că eforturile actuale pot salva vieți, dar este necesară o mobilizare pentru a preveni situația în care aceste temperaturi extreme devin o nouă normalitate peste 20 de ani.
Fenomenul El Niño reprezintă faza caldă a ciclului El Niño - Oscilația Sudică (ENSO), care descrie interacțiunea dintre atmosferă și ocean în Pacificul tropical. Acest proces natural influențează puternic sistemul climatic global, provocând secete severe, incendii, inundații și precipitații extreme. El Niño contribuie temporar la creșterea temperaturii medii globale, amplificând încălzirea deja cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din activitățile umane.