Partidul de extremă dreaptă AfD a reușit, marți, 6 octombrie 2026, să obțină președinția Parlamentului regional din Saxonia-Anhalt. Acest rezultat reprezintă o premieră istorică pentru Germania de după anul 1945, marcând o ascensiune semnificativă a forței naționaliste în structurile de conducere ale landului. Votul a avut loc în cadrul sesiunii inaugurale a Landtagului de la Magdeburg, capitala regiunii, într-un context de tensiuni politice ridicate.
În cadrul procesului de vot, Tobias Rausch, candidatul susținut de AfD, a fost ales de către 48 dintre cei 82 de deputați din adunare. Restul voturilor s-au împărțit astfel: 28 de aleși au votat împotrivă, în timp ce cinci deputați au ales să se abțină. Rezultatul a depășit așteptările analiștilor, partidul obținând cu patru voturi mai mult decât se anticipa inițial. Tobias Rausch, în vârstă de 35 de ani, a promis o conducere transparentă a sesiunilor parlamentare.
Această victorie electorală vine la doar o lună după ce AfD a obținut un triumf major împotriva conservatorilor conduși de Friedrich Merz. În prezent, partidul conservator se confruntă cu un nivel record de nepopularitate, ceea ce fragilizează coaliția guvernamentală cu SPD. În Saxonia-Anhalt, ascensiunea AfD a provocat un seism politic, având în vedere că partidul a mai obținut recent o victorie consecutivă și în Mecklenburg-Vorpommern, deși acolo urmează să guverneze într-o coaliție de stânga.
Obținerea președinției Parlamentului pregătește terenul pentru alegerile de guvernare prevăzute în decembrie, unde Ulrich Siegmund, tot din AfD, își va lansa candidatura. Siegmund, de 35 de ani, are nevoie de votul a cel puțin trei deputați de la alte formațiuni pentru a obține o majoritate absolută. Momentan, nicio altă forță politică, inclusiv BSW, nu a acceptat oficial să colaboreze cu el. În fața sediului parlamentului, sute de persoane au manifestat pentru a cere menținerea unui „firewall” politic.
Reacțiile partidelor tradiționale au fost dure, liderul SPD, Andreas Schmidt, numind alegerea lui Rausch drept una „regretabilă”. Totodată, Susan Sziborra-Seidlitz, șefa locală a Verzilor, a declarat că nu se lasă intimidată de acest rezultat. Pe de altă parte, copreședinta AfD, Alice Weidel, a criticat dur poziția CDU, susținând că politica de izolare a partidului său îi distruge pe cei care o aplică. În prezent, AfD depășește pragul de 30% la nivel național.
Această evoluție politică în Germania are loc într-un context european marcat de discuții privind securitatea instituțiilor. În timp ce statele membre caută modalități de a se proteja de influența unor lideri precum Viktor Orbán, Comisia Europeană propune noi reguli pentru statele candidate. Aceste schimbări de reguli vor avea un impact direct asupra procesului de integrare pentru țări precum Moldova, Albania, Muntenegru sau Ucraina.