Campaniile de dezinformare care utilizează reportaje false pentru a imita stilul mass-mediei tradiționale au cunoscut o creștere explozivă în Europa. Conform unui raport publicat de organizația NewsGuard, aceste operațiuni de influențare sunt atribuite Rusiei și vizează în principal mass-media europeană. Fenomenul de uzurpare a identității instituțiilor de informare a luat amploare în prima jumătate a anului 2026, raportul indicând o creștere semnificativă a numărului de astfel de conținuturi false.
Analiza realizată de NewsGuard relevă faptul că, în prima parte a anului 2026, au fost identificate 421 de reportaje false, comparativ cu doar 44 de astfel de cazuri în perioada precedentă. Începând cu anul 2022, organizația a monitorizat aproximativ 906 reportaje care pretindeau că aparțin unor surse media consacrate. Aceste operațiuni au implicat 163 de surse din 21 de țări diferite, fiind structurate în jurul a trei campanii rusești distincte de influențare prin uzurparea identității media.
Franța este una dintre principalele țări vizate de aceste tactici, fiind afectată de numeroase campanii de dezinformare, în special în perioada premergătoare alegerilor. Chine Labbé, redactor-șef al NewsGuard, a subliniat că în Franța au fost difuzate 85 de știri false legate de alegerile prezidențiale încă din această vară. Experta a menționat că intensificarea campaniilor rusești înaintea scrutinului este o tendință observată, în cazul Franței, începând cu nouă luni înainte de vot.
Printre instituțiile media vizate, canalul Euronews a fost cel mai frecvent ținta, înregistrând 82 de reportaje false între martie 2023 și septembrie 2026. Alte publicații afectate includ ziarul Libération, cu 39 de cazuri, revista Charlie Hebdo, cu 35, și agenția Agence France-Presse, cu 20 de astfel de incidente. Lista celor vizate se completează cu alte entități media importante, precum BBC, Deutsche Welle și Politico, toate fiind supuse tentativelor de dezinformare.
Tacticile utilizate de grupările rusești, precum „Matriochka” sau „Storm-1516”, implică deturnarea logo-urilor și a identității vizuale a mărcilor media. În unele situații, atacatorii creează site-uri noi cu adrese URL care seamănă foarte mult cu cele originale pentru a păcăli publicul. Progresele tehnologice în domeniul inteligenței artificiale generative au facilitat acest proces, permițând crearea unor articole și videoclipuri false care par extrem de credibile, având scopul de a submina încrederea în mass-media.
Aceste campanii de dezinformare se încadrează într-un context global de instabilitate informațională, unde tehnologiile noi sunt utilizate pentru a manipula percepția publicului. Deși dezinformarea vizează adesea procese politice specifice, ea afectează securitatea informațională a întregii regiuni europene. Utilizarea unor narațiuni variate, de la acuzații false la declarații inventate, demonstrează complexitatea strategiilor de influențare care sunt implementate pentru a destabiliza instituțiile de informare tradiționale.