Sari la conținut
Ultima oră Bucureștiul este inclus în lista orașelor europene în care locuirea este considerată dificilă
Află Știrile
Externe

Explicația cercetătorilor pentru dârele albe care au acoperit cerul Bucureștiului în ultimele zile

Institutul Național de Fizica Materialelor explică fenomenul dârelor de condensare persistente și legătura acestora cu schimbările climatice.

3 min citire
Explicația cercetătorilor pentru dârele albe care au acoperit cerul Bucureștiului în ultimele zile
Foto: Adevărul

Dârele albe lăsate de avioane au fost vizibile pentru o perioadă de câteva ore pe cerul Bucureștiului în ultimele zile. Aspectul acestor urme, care nu dispar rapid așa cum se întâmplă în mod obișnuit, a generat întrebări în rândul cetățenilor. Fenomenul a atras atenția specialiștilor, care au oferit explicații tehnice privind natura acestor urme vizibile la altitudini mari.

Institutul Național de Fizica Materialelor precizează că este vorba despre dâre de condensare persistente, denumite în limba engleză „persistent contrails”. La altitudinea la care operează avioanele, temperaturile sunt extrem de scăzute, ceea ce favorizează anumite reacții fizice. Vaporii de apă care provin din gazele de evacuare ale motoarelor întâlnesc aerul rece, proces care poate duce la formarea rapidă a unor cristale de gheață.

Dacă nivelul de umiditate din atmosferă este suficient de ridicat, aceste cristale de gheață nu dispar imediat după trecerea aeronavei. Ele continuă să se formeze și să se extindă treptat, transformând dâra lăsată de avion într-o zonă care seamănă cu un nor subțire. Această transformare depinde în mod direct de condițiile meteorologice specifice din momentul zborului, nu orice urmă albă rămâne pe cer.

Potrivit Institutului Național de Fizica Materialelor, aceste dâre persistente pot contribui la formarea unor nori de gheață de tip cirrus. Prezența acestora poate influența modul în care căldura este reținută în atmosfera Pământului, având, în anumite condiții, un rol în procesul de încălzire globală. Cercetătorii subliniază că fenomenul este unul de fizică a materialelor, implicând interacțiuni la nivel microscopic.

Formarea cristalelor de gheață presupune interacțiuni între moleculele de apă și particule extrem de mici. Institutul de la Măgurele studiază aceste procese și dezvoltă materiale și senzori pentru monitorizarea mediului. De asemenea, instituția lucrează la tehnologii care ar putea ajuta, pe termen lung, la reducerea impactului pe care aviația îl are asupra climei globale, oferind astfel soluții tehnice pentru protecția mediului.

Fenomenul de condensare în mediul aviației este unul studiat intens în cadrul cercetării atmosferice moderne. Înțelegerea modului în care vaporii de apă se transformă în cristale de gheață este esențială pentru a prognoza cu precizie efectele de reținere a căldurii în atmosferă. Astfel, monitorizarea acestor dâre oferă date valoroase despre starea umidității și a temperaturilor la altitudini mari, influențând modelarea scenariilor privind încălzirea globală.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Externe